Treceți la conținutul principal

La mila Domnului

Peste tot in tara s-a pornit, de ceva vreme, o campanie agresiva impotriva cersitului si cersetorilor, iar reclamele vorbesc de la sine peste tot in drumurile noastre sau la stiri, din cand in cand. 
Vrem sau nu vrem, ne place sau nu ne place, acceptam sau nu, acest mod de a trai exista si nu va fi eradicat. Motivele sunt multiple: plecand de la saracia crunta in care au ajuns unii semeni de-ai nostri, la excrocherie si castig din mila celor, poate, la fel sau mai saraci decat cei care cersesc sau chiar mutilare in cazul altora special pentru acest scop.
Toate in mila Domnului.
Cand este vorba de o parte din cei care cersesc, si-i stim sau simtim pe cei care o fac cu adevarat, mila noastra este vizibila, motiv pentru care bagam mana in buzunar si le dam cativa banuti care sa le ajunga macar de-o paine. Insa exista, din pacate, alta categorie care nu are nimic de-a face cu saracia sau cersetoria si anume preotii. Acei preoti care isi construiesc case, isi cumpara masini, terenuri sau isi depun castigurile pe unde pot saracii!, beneficiind doar de pozitia in care se afla si facand apel tot la...mila Domnului.
Dar mare mai este mila Domnului! In astfel de situatii nu exista o astfel de mila ci doar santaj cu mila Domnului, stiind ca oamenii evlaviosi cred ca in situatia in care apeleaza popa sa-i faca vreun serviciu isi imagineaza ori ca ajuta biserica, ori ca-si fac propriile pomeni pe care sa le binecuvanteze popa, adica isi imagineaza ca se pregatesc pentru lumea cealalta inca de cand sunt in viata, in situatia in care nu va mai fi cineva sa i le faca sau sa fie siguri ca au pomenile pregatite, iar popa este de acord, de ce nu?!.
Dar pana la lumea cealalta mai este cale lunga, iar acei bani sau bunuri ajung doar in lumea aceasta, in beneficiul popii, care sarac fiind la inceputul carierei sau popitului cum s-o numi, ajunge in scurt timp sa fie suficient de bogat incat sa priveasca enoriasii de sus, iar orice serviciu costa bani multi si inca bani pe care multi dintre ei, enoriasii, nici macar nu-i mai au. Se gandesc doar ca orice serviciu sau banut ajunge in beneficiul bisericii locale, a lor, dar din pacate nu este asa.
Si asa se face ca unele biserici ajung...tot la mila Domnului si "bucuroase" ca mai stau in "picioare"din lipsa de fonduri, pentru ca fondurile, chipurile, s-au cheltuit in folosul bisericii, numai ca...nu prea se vede. Dar cum viata este din ce in ce mai grea iar preturile cresc pe zi ce trece, tot asa cresc si pretentiile popii.
Un exemplu. De fapt am mai multe. In seara de Inviere s-a inventat o taxa noua: cine nu sta pana dimineata sa ia Pasti si doreste sa-l ia mai devreme...plateste o taxa. Hmm! Daca vrei sa fii bine vazut de popa trebuie sa vii obligat la biserica, altfel te ocaraste oriunde te vede sau iti bate obrazul; trebuie sa-l ajunti pe popa ca are copii si nu are casa, saracul de el, altfel nu te mai binecuvanteaza; trebuie sa platesti taxa anuala la biserica ca altfel, cine stie, nici nu mai doreste sa-ti faca vreo sfestanie sau sa-ti dea binecuvantarea atunci cand este nevoie. Sa nu mai discutam de celelalte cereri in bani care cresc ca painea in cuptor, adica bani pentru a te ingropa atunci cand iti suna ceasul, bani pentru a trece in randul crestinilor atunci cand te hotarasti sa-ti intemeiezi o familie, bani pentru a-ti increstina copii, etc. Bani, bani, bani pentru care nu primesti nici macar o chitanta de mana, iar daca indrazneste cineva, prin absurd, sa intre in legalitate cerand o factura ca la orice serviciu, poate te mai trimite si la plimbare sau te ameninta cu cine mai stie ce. Asa ca majoritatea dintre noi renunta, si uite asa, acest obicei este impamantenit ca multe alte obiceiuri romanesti, de pe la noi.
Si pentru ca am inceput cu cei care cersesc, stim cu totii ca multi dintre ei sunt chiar intr-o situatie umilitoare, iar cersitul este ultimul mod de a reusi sa supravietuiasca. Dar cand este vorba de popa, cum se mai numeste?
Cersetorul apeleaza la mila Domnului si a omului, iar daca vrem sa-i dam bine, daca nu, trece mai departe asteaptand pe un altul, fara sa te ocarasca. Nu la fel sta situatia si in cazul popii: el apeleaza doar la mila Domnului si te simti sau te face sa te simti obligat sa-i dai, iar daca faci pe nebunul te ocaraste sau nu te mai spovedeste, ba din contra esti de rasul enoriasilor care asculta cuvantul popii.
Nu este un pamflet, este o realitate romaneasca.

Comentarii

  1. Chiar asa !.. O realitate {si mentalitate} romaneasca .
    P.s. Preoti sunti doar un surub mic din o masinatie mare de smecherie si coruptie ne limitata.

    RăspundețiȘtergere
  2. Am citit cu drag. Căt adevăr în cele spuse. Oamenii confundă religia cu credința.

    RăspundețiȘtergere
  3. Multumesc pentru comentariu doamna Doina. Cu drag, va astept intotdeauna.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Ai o parere? Spune-o!
Cu seriozitate, responsabilitate si fara continut ofensator, rasist, vulgar sau neadecvat.

Postări populare de pe acest blog

Cei 7 ani de-acasă

O expresie folosită atât de des și în exces, încât cred că începe să-și piardă din sensul ei adevărat. Dar care este sensul adevărat?  De cele mai multe ori auzim folosindu-se expresia de către cei mai în vârstă decât noi, nemulțumiți de o anume atitudine și făcând referire în mod strict la respectul pe care ar fi trebuit să-l primească, în funcție de o situație anume.  Dar ce înseamnă mai exact cei 7 ani de acasă? Pentru că, în mod sigur, înseamnă mult mai mult decât acel respect la care se face referire.  Vouă ce va evocă atunci când auziți făcându-se referire la cei 7 ani de acasă? Presupun că aproape imediat și fără să vreți se declanșează pe ecranul mintii filmul copilăriei voastre, cu diverse scene împreună cu persoane care au făcut parte, implicit, din aceste amintiri.  Cei 7 ani de acasă înseamnă de fapt, acei ani pe care i-am petrecut până a pleca la școală, iar de cei 7 ani sunt, de cele mai multe ori responsabili părinții. Pentru că majoritatea fac referire la educația p

Metoda Pneuma - cea mai puternica si eficienta metoda de respiratie

"După cât ne putem da seama,  singurul scop al existenţei umane e  să aprindă o lumină în întunecimea fiinţei." - C.J.Jung   Pentru aceia care nu cunosc sau nu au auzit de aceasta tehnica bazata pe fructificarea a ceva atat de simplu si natural cum este respiratia, voi face o scurta introducere si mai jos redau din propria experienta. Respiratia Holotropică (RH) este o metoda eficienta de explorare transpersonala, de transformare si vindecare. Desi folosita inca din antichitate, a fost studiata, practicata si elaborata in ultima jumatate de veac de dr. Stanislav Grof si sotia sa, Christina Grof, fondatorii psihologiei transpersonale. Exista mai multe metode de respiratii holotropice, printre care se numara si metoda Pneuma care a fost dezvoltata de  psihoterapeutul peruan Juan Ruiz Naupari. Este o forma de psihoterapie transpersonala, printre care se mai numara  psihoterapia integrala (K.Wilber), psihosinteza (R. Asagiolli), training autogen (J.Schultz), constelatii

Interpretari...

Testul arborelui  - interpretare pentru B.I.M ., 18 ani, 6 luni Se spune ca imaginea arborelui desenat este suportul proiectiei noastre, avand rolul pe care il are si oglinda, anume acela de a reflecta propria imagine a propriei persoane. Prin urmare, prin desenarea arborelui ne desenam pe noi asa cum suntem, cei adevarati si nu acea imagine "slefuita" pe care dorim s-o aratam celorlalti si pe care o vad ceilalti, iar aceasta o stim toti din propria experienta, ca numai "noi cu noi" reusim  sa fim sinceri si "dezgoliti" de masti.  "Imaginati-va ca mai sus exista o persoana vie. Ce sentimente va incearca uitandu-va la imagine?" Generalitati: Imaginea de ansamblu, se poate interpreta  in cateva cuvinte: grandoare, goliciune, singuratate, tendinte depresive, "deplasare" din anotimpul real, adica lipsa de constientizare a realitatii, inchidere, frica de exteriorizare. Starea psihica generala inaintea desenului era

Dependenta emotionala

Iubirea adictiva inseamna dependenta de cineva exterior sinelui in incercarea de a raspunde unor nevoi nesatisfacute, de a evita temeri sau suferinta emotionala, de a rezolva probleme (din copilarie, cel mai frecvent) si de a mentine echilibrul. Paradoxal, ea se naste din incercarea de a tine viata sub control, tentativa soldata chiar cu pierderea controlului prin atribuirea unei puteri personale altcuiva. In spatele oricarei relatii obsesive se strecoara convingerea ca o astfel de adictie serveste unui scop inalt. Pentru mintea inconstienta, iubirea adictiva este ceva firesc, de vreme ce este resimtita ca o conditie necesara a supravietuirii (“nu pot sa traiesc fara tine“).  Relatia dependenta e sanatoasa doar cand esti mic – atunci chiar ai nevoie de parintii tai ca sa supravietuiesti. Numai ca daca nu ti-au fost satisfacute nevoile atunci cand erai mic, vei cauta un parinte surogat in partenerul tau ca sa rezolve aceste afaceri neincheiate. Altii pot dezvolta exact comportament

Regresie si fixatie? Unde va aflati? ©

Timpul nu-mi permite foarte mult, insa incerc sa dau acestei ultime zile din septembrie o ultima postare, iar aceasta se leaga strans de unele obiceiuri ale noastre si...nu numai. Redau, mai jos, cateva mentiuni legate de stadiile de dezvoltare pe care ni le-a lasat mostenire Freud, si vin cu aceasta postare in mod special pentru un vechi amic cu care m-am vazut de curand, si cu care m-am amuzat (!!??) pe seama fumatului si facand referire la stadiul la care am ramas fixati. Printre fumurile noastre am incercat sa facem conversatie, aducand in discutie diverse subiecte, mai vechi, mai noi, fosti colegi, foste cunostinte sau pur si simplu conversam si chiar ne dadeam cu parerea acolo unde poate ca subiectul ne depasea. Am readus la zi, in decurs de cateva ore, perioada lunga in care nu ne-am vazut si am lasat ca timpul sa se astearna rapid peste noi. Cam asa fac vechii amici care se revad dupa o perioada de niste ani, timp in care viata si-a vazut de cursul ei, adaugand cate