Orgoliu sau onoare? ©

De cate ori nu am fost pusi "fata in fata" cu una din cele doua sau cu amandoua? Cum le-am abordat? In ce situatii ne-am folosit de ele? Sunt folositoare? Depinde de contextul in care le folosim.

Unii se gandesc la orgoliu ca la ceva care le pericliteaza onoarea, altii se gandesc la onoare ca la ceva care le pericliteaza orgoliul, iar altii le (se) folosesc pe (de) amandoua ca pe ceva principial sau transmis in familie ca pe un testament nescris. Se prea poate.

Este de la sine inteles, presupun, ca discutam de tot ce se incadreaza in normalitate (!). Apropos de asta, profesorul Florin Tudose, scria intr-una din cartile dumnealui, si daca-mi amintesc bine enuntul, cam asa: "....de fapt unde se opreste normalitatea si incepe anormalitatea?".

Unii se cramponeaza indaratnic de una sau de amandoua ca de ceva vital, alteori simt ca pierd ceva sau ca s-ar rupe ceva, undeva, in interiorul lor, sau ca s-ar face de ras. Asta este? Voi ce credeti?

Cate situatii favorabile am pierdut in viata, datorita faptului ca ne-am agatat -la figurat- de una sau de amandoua? De cate ori, in viata de cu zi, nu ne-am lovit direct sau indirect de una din cele doua si ne-am lasat afectati? Chiar si un simplu telefon pe care ar trebui dat, de exemplu, se poate opri in fata unui orgoliu de neexplicat pentru ceilalti. Insa situatiile pot fi nenumarate: in implinirea unei dorinte, in cazul relatiilor de tot felul, profesional, in dorinta de a fi cu cineva drag, cand ar trebui sa cerem iertare, sau...

Suntem orgoliosi? Tinem cu dintii de onoare? Da, dar macar sa le folosim constructiv, sanatos si sa nu ne alungam dorintele, starea de bine si chiar fericirea in sacul orgoliului sau onoarei. Gasiti-le un loc de unde sa le scoateti in anumite situatii, nu intotdeauna. Fiecare are sensul si rostul lui, dar nu in exces!

"Oamenii incep viata iubind neconditionat, dar orgoliul ii lipseste intai de dragoste si apoi de viata."- Jean de la Bruyere

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cei 7 ani de-acasă

O expresie folosită atât de des și în exces, încât cred că începe să-și piardă din sensul ei adevărat. Dar care este sensul adevărat? De cele mai multe ori auzim folosindu-se expresia de către cei mai în vârstă decât noi, nemulțumiți de o anume atitudine și făcând referire în mod strict la respectul pe care ar fi trebuit să-l primească, în funcție de o situație anume. Dar ce înseamnă mai exact cei 7 ani de acasă? Pentru că, în mod sigur, înseamnă mult mai mult decât acel respect la care se face referire. Vouă ce va evocă atunci când auziți făcându-se referire la cei 7 ani de acasă? Presupun că aproape imediat și fără să vreți se declanșează pe ecranul mintii filmul copilăriei voastre, cu diverse scene împreună cu persoane care au făcut parte, implicit, din aceste amintiri. Cei 7 ani de acasă înseamnă de fapt, acei ani pe care i-am petrecut până a pleca la școală, iar de cei 7 ani sunt, de cele mai multe ori responsabili părinții. Pentru că majoritatea fac referire la educația p

Citiți mai multe

Metoda Pneuma - cea mai puternica si eficienta metoda de respiratie

"După cât ne putem da seama, singurul scop al existenţei umane e să aprindă o lumină în întunecimea fiinţei." - C.J.Jung Pentru aceia care nu cunosc sau nu au auzit de aceasta tehnica bazata pe fructificarea a ceva atat de simplu si natural cum este respiratia, voi face o scurta introducere si mai jos redau din propria experienta. Respiratia Holotropică (RH) este o metoda eficienta de explorare transpersonala, de transformare si vindecare. Desi folosita inca din antichitate, a fost studiata, practicata si elaborata in ultima jumatate de veac de dr. Stanislav Grof si sotia sa, Christina Grof, fondatorii psihologiei transpersonale. Exista mai multe metode de respiratii holotropice, printre care se numara si metoda Pneuma care a fost dezvoltata de psihoterapeutul peruan Juan Ruiz Naupari. Este o forma de psihoterapie transpersonala, printre care se mai numara psihoterapia integrala (K.Wilber), psihosinteza (R. Asagiolli), training autogen (J.Schultz), constelatii

Citiți mai multe

Interpretari...

Testul arborelui - interpretare pentru B.I.M ., 18 ani, 6 luni Se spune ca imaginea arborelui desenat este suportul proiectiei noastre, avand rolul pe care il are si oglinda, anume acela de a reflecta propria imagine a propriei persoane. Prin urmare, prin desenarea arborelui ne desenam pe noi asa cum suntem, cei adevarati si nu acea imagine "slefuita" pe care dorim s-o aratam celorlalti si pe care o vad ceilalti, iar aceasta o stim toti din propria experienta, ca numai "noi cu noi" reusim sa fim sinceri si "dezgoliti" de masti. "Imaginati-va ca mai sus exista o persoana vie. Ce sentimente va incearca uitandu-va la imagine?" Generalitati: Imaginea de ansamblu, se poate interpreta in cateva cuvinte: grandoare, goliciune, singuratate, tendinte depresive, "deplasare" din anotimpul real, adica lipsa de constientizare a realitatii, inchidere, frica de exteriorizare. Starea psihica generala inaintea desenului era

Citiți mai multe

Dependenta emotionala

Iubirea adictiva inseamna dependenta de cineva exterior sinelui in incercarea de a raspunde unor nevoi nesatisfacute, de a evita temeri sau suferinta emotionala, de a rezolva probleme (din copilarie, cel mai frecvent) si de a mentine echilibrul. Paradoxal, ea se naste din incercarea de a tine viata sub control, tentativa soldata chiar cu pierderea controlului prin atribuirea unei puteri personale altcuiva. In spatele oricarei relatii obsesive se strecoara convingerea ca o astfel de adictie serveste unui scop inalt. Pentru mintea inconstienta, iubirea adictiva este ceva firesc, de vreme ce este resimtita ca o conditie necesara a supravietuirii (“nu pot sa traiesc fara tine“). Relatia dependenta e sanatoasa doar cand esti mic – atunci chiar ai nevoie de parintii tai ca sa supravietuiesti. Numai ca daca nu ti-au fost satisfacute nevoile atunci cand erai mic, vei cauta un parinte surogat in partenerul tau ca sa rezolve aceste afaceri neincheiate. Altii pot dezvolta exact comportament

Citiți mai multe

Timpul nu-mi permite foarte mult, insa incerc sa dau acestei ultime zile din septembrie o ultima postare, iar aceasta se leaga strans de unele obiceiuri ale noastre si...nu numai. Redau, mai jos, cateva mentiuni legate de stadiile de dezvoltare pe care ni le-a lasat mostenire Freud, si vin cu aceasta postare in mod special pentru un vechi amic cu care m-am vazut de curand, si cu care m-am amuzat (!!??) pe seama fumatului si facand referire la stadiul la care am ramas fixati. Printre fumurile noastre am incercat sa facem conversatie, aducand in discutie diverse subiecte, mai vechi, mai noi, fosti colegi, foste cunostinte sau pur si simplu conversam si chiar ne dadeam cu parerea acolo unde poate ca subiectul ne depasea. Am readus la zi, in decurs de cateva ore, perioada lunga in care nu ne-am vazut si am lasat ca timpul sa se astearna rapid peste noi. Cam asa fac vechii amici care se revad dupa o perioada de niste ani, timp in care viata si-a vazut de cursul ei, adaugand cate

Citiți mai multe

Faceți căutări pe acest blog