Treceți la conținutul principal

Criza si depresia sau depresia si criza?

Gandindu-ma la acest titlu, mi-am adus aminte de legendara intrebare: cine a fost primul oul sau gaina? 
Se vorbeste foarte intens despre criza si despre multele ei efecte pe care le are asupra noastra, in mod special despre efectele devastatoare asupra portofelelor pe care se grabeste sa le goleasca intr-un ritm ametitor, dar si de efectele pe plan social si psihic. Una este inlantuita de cealalta si se intra intr-un cerc vicios. Deocamdata, fiecare face fata cum poate sau cum reuseste mai bine si  ideal ar fi ca toate acestea sa fie cat mai aproape de o gandire sanatoasa si sa incercam sa ramanem legati de normalitatea universal valabila si acceptata de majoritatea.
Oare are puterea aceasta criza, care s-a stabilit de vreo 2-3 ani, sa faca asa de multe ravagii mai pe toate planurile? Chiar trebuie lasata libera in psihicul nostru afectand si chiar distrugand aproape tot, ce cu migala si eforturi s-a "construit" in mult timp? Se intampla ca, fara sa vrem, si de cele mai multe ori nu vrem, sa auzim pe posturile noastre de tv, de cate o sinucidere, de cate o tentativa, de depresii nebagate in seama si necontrolatre, de caderi psihice majore, etc...Cauza? Criza!
Numai ca  aproape toata lumea este in criza. Iar noi romanii suntem in general o tara care a fost intr-o permanenta criza (nu numai financiara), dar acest lucru nu inseamna ca trebuie sa ne cufundam in adancurile negre ale unor ganduri la fel de negre si sa ne lasam condusi spre depresie cu atata usurinta,  ci ar trebui  sa incercam sa rezolvam si sa privim cu mult optimism (cel putin de optimismul acela romanesc de care se tot spune), cu incredere si curaj, sa ne mentinem sanatosi cu mintea, spiritul si corpul, fara alte ganduri nefaste sau sa alunecam intr-o prapastie de unde o sa facem eforturi care ne costa pentru a iesi.  Pentru ca nici  macar sa ne mutam pe o alta planeta nu putem!
Parerea mea este ca aceasta criza este doar pretextul declansarii unei depresii (in diversele ei stadii) care se instaleaza pe un fond prielnic si bine fixat inca de mult. Sunt familii predispuse la depresii, insa momentul declansator poate veni oricand, nu-i trebuie un motiv foarte clar sau profund incat sa afecteze neaparat.  Este ca o bomba care asteapta doar declansatorul. O alta persoana/e, ar considera ca este o banalitate sa intri in depresie doar pentru asa ceva (criza de exemplu). Acesta este motivul pentru care am spus ca unele persoane/familii au fondul constructiei lor predispus la depresii si nu numai. Pentru ca oamenii sunt construiti in feluri diferite, modelati diferit, cu gene diferite, iar mostenirea genetica arata ce, cat si cum poate duce fiecare. Asa ca, pana la urma cine a fost prima: criza sau depresia?


Comentarii

  1. Nu cred ca ai facut o comparatie reusita despre criza si dipresia, ca cum cine irea primul si ca cum ce irea primul, oul sau gaina. Impresia mea particulara e, ca nu or ce lucru care iti trece prin cap,trebui sa il scri.
    Chiar, cum a-les ce sa scri? Pana acum am citit doar o parte mica din linkuri si mi a placut si m am impresionat de bine, inclus{normal} pozele din tara sfanta.

    RăspundețiȘtergere
  2. Ma bucur ca ai o parere. Subiectul nu l-am ales intamplator, este o situatie reala, peste tot auzim si vedem persoane depresive din cauza problemelor cauzate de criza, care nu trebuie sa fie neaparat financiara. Comparatia intre criza si depresie nu este nici ea intamplatoare, existenta umana le-a "nascut" pe amandoua. Care a fost prima, nu stiu.
    Cat despre restul subiectelor, sunt alese din viata. Viata in general, adunate de la oameni, din amintiri, din realitate.

    RăspundețiȘtergere
  3. ok, sunt de acord ca nu e ceva intamplator , dar daca titularul tau aici este Criza, normal ca multi oameni ajunsi la o suparare si chiar la o dipresie. atuncea bineinteles ca criza irea inaintea de dipresia in situatia asta.
    oameni care sunti dipresi de obicei, normal ca situatia lori sa a-gravit daca sa lovit din criza{si nu invers}.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Ai o parere? Spune-o!
Cu seriozitate, responsabilitate si fara continut ofensator, rasist, vulgar sau neadecvat.

Postări populare de pe acest blog

Cei 7 ani de-acasă

O expresie folosită atât de des și în exces, încât cred că începe să-și piardă din sensul ei adevărat. Dar care este sensul adevărat?  De cele mai multe ori auzim folosindu-se expresia de către cei mai în vârstă decât noi, nemulțumiți de o anume atitudine și făcând referire în mod strict la respectul pe care ar fi trebuit să-l primească, în funcție de o situație anume.  Dar ce înseamnă mai exact cei 7 ani de acasă? Pentru că, în mod sigur, înseamnă mult mai mult decât acel respect la care se face referire.  Vouă ce va evocă atunci când auziți făcându-se referire la cei 7 ani de acasă? Presupun că aproape imediat și fără să vreți se declanșează pe ecranul mintii filmul copilăriei voastre, cu diverse scene împreună cu persoane care au făcut parte, implicit, din aceste amintiri.  Cei 7 ani de acasă înseamnă de fapt, acei ani pe care i-am petrecut până a pleca la școală, iar de cei 7 ani sunt, de cele mai multe ori responsabili părinții. Pentru că majoritatea fac referire la educația p

Metoda Pneuma - cea mai puternica si eficienta metoda de respiratie

"După cât ne putem da seama,  singurul scop al existenţei umane e  să aprindă o lumină în întunecimea fiinţei." - C.J.Jung   Pentru aceia care nu cunosc sau nu au auzit de aceasta tehnica bazata pe fructificarea a ceva atat de simplu si natural cum este respiratia, voi face o scurta introducere si mai jos redau din propria experienta. Respiratia Holotropică (RH) este o metoda eficienta de explorare transpersonala, de transformare si vindecare. Desi folosita inca din antichitate, a fost studiata, practicata si elaborata in ultima jumatate de veac de dr. Stanislav Grof si sotia sa, Christina Grof, fondatorii psihologiei transpersonale. Exista mai multe metode de respiratii holotropice, printre care se numara si metoda Pneuma care a fost dezvoltata de  psihoterapeutul peruan Juan Ruiz Naupari. Este o forma de psihoterapie transpersonala, printre care se mai numara  psihoterapia integrala (K.Wilber), psihosinteza (R. Asagiolli), training autogen (J.Schultz), constelatii

Interpretari...

Testul arborelui  - interpretare pentru B.I.M ., 18 ani, 6 luni Se spune ca imaginea arborelui desenat este suportul proiectiei noastre, avand rolul pe care il are si oglinda, anume acela de a reflecta propria imagine a propriei persoane. Prin urmare, prin desenarea arborelui ne desenam pe noi asa cum suntem, cei adevarati si nu acea imagine "slefuita" pe care dorim s-o aratam celorlalti si pe care o vad ceilalti, iar aceasta o stim toti din propria experienta, ca numai "noi cu noi" reusim  sa fim sinceri si "dezgoliti" de masti.  "Imaginati-va ca mai sus exista o persoana vie. Ce sentimente va incearca uitandu-va la imagine?" Generalitati: Imaginea de ansamblu, se poate interpreta  in cateva cuvinte: grandoare, goliciune, singuratate, tendinte depresive, "deplasare" din anotimpul real, adica lipsa de constientizare a realitatii, inchidere, frica de exteriorizare. Starea psihica generala inaintea desenului era

Dependenta emotionala

Iubirea adictiva inseamna dependenta de cineva exterior sinelui in incercarea de a raspunde unor nevoi nesatisfacute, de a evita temeri sau suferinta emotionala, de a rezolva probleme (din copilarie, cel mai frecvent) si de a mentine echilibrul. Paradoxal, ea se naste din incercarea de a tine viata sub control, tentativa soldata chiar cu pierderea controlului prin atribuirea unei puteri personale altcuiva. In spatele oricarei relatii obsesive se strecoara convingerea ca o astfel de adictie serveste unui scop inalt. Pentru mintea inconstienta, iubirea adictiva este ceva firesc, de vreme ce este resimtita ca o conditie necesara a supravietuirii (“nu pot sa traiesc fara tine“).  Relatia dependenta e sanatoasa doar cand esti mic – atunci chiar ai nevoie de parintii tai ca sa supravietuiesti. Numai ca daca nu ti-au fost satisfacute nevoile atunci cand erai mic, vei cauta un parinte surogat in partenerul tau ca sa rezolve aceste afaceri neincheiate. Altii pot dezvolta exact comportament

Regresie si fixatie? Unde va aflati? ©

Timpul nu-mi permite foarte mult, insa incerc sa dau acestei ultime zile din septembrie o ultima postare, iar aceasta se leaga strans de unele obiceiuri ale noastre si...nu numai. Redau, mai jos, cateva mentiuni legate de stadiile de dezvoltare pe care ni le-a lasat mostenire Freud, si vin cu aceasta postare in mod special pentru un vechi amic cu care m-am vazut de curand, si cu care m-am amuzat (!!??) pe seama fumatului si facand referire la stadiul la care am ramas fixati. Printre fumurile noastre am incercat sa facem conversatie, aducand in discutie diverse subiecte, mai vechi, mai noi, fosti colegi, foste cunostinte sau pur si simplu conversam si chiar ne dadeam cu parerea acolo unde poate ca subiectul ne depasea. Am readus la zi, in decurs de cateva ore, perioada lunga in care nu ne-am vazut si am lasat ca timpul sa se astearna rapid peste noi. Cam asa fac vechii amici care se revad dupa o perioada de niste ani, timp in care viata si-a vazut de cursul ei, adaugand cate