Treceți la conținutul principal

Bogatia si bogatiile ©

Bogatia!   

Un cuvant, o dorinta si o stare cu o asa de mare incarcatura, incat nu mai are nici loc in dictionare! Definitia acesteia se schimba aproape pe zi ce trece, de la om la om, de la an la an si de la generatie la generatie. Fiecare dintre noi are propria definitie si viziune a acestei bogatii. Unii o vor materiala, iar altii o vor spirituala sau pe ambele. Numai ca aceasta bogatie poate fi de mai multe forme si culori, poate fi "abordata" usor sau greu, poate fi cu multe fatete, poate fi ca o ghicitoare. Ghicitoarea fiind chiar noi! Si se poate materializa prin diverse moduri. Poate fi bogatie materiala si poate fi bogatie psihica sau spirituala. Pe care credeti ca o alegeti sa va desavarseasca si care va caracterizeza? Macar asa de principiu. Bineinteles ca cea materiala va da usurinta in a trai, in a lua decizii, a privi si a primi ziua de maine, dar are si o parte care te face sa simti povara destul de grea si apasatoare si mai are o anume expunere care nu este prea confortabila.
Privind dintr-un punct de vedere psihic-uman, bogatia ar trebui sa inceapa cu cea interioara, pentru ca daca o vom avea pe aceasta, o vom avea si pe cealalta. Nu va ganditi ca vom descoperi cufere cu comori ascunse! Insa nu este departe de aceasta, numai ca intr-un alt context de viata. Odata castigata bogatia interioara, ea nu va face altfel si altceva decat sa fie intotdeauna intr-o mai mare crestere. Pe cand cealalta bogatie, materiala, poate exista astazi, iar maine sa dispara.
Nu pot sa nu fac trimitere si in aceasta postare la cateva expresii uzuale folosite de noi si semenii nostri si care au o profunzime pe care cu siguranta o veti vedea. Una dintre ele spune ca "frumusetea vine din interior", "descoperirea succesului interior este cel mai bun, mai usor si de fapt, singurul de a obtine si de a te bucura de orice altceva in viata" – Spencer Johnson
Ce ne face sa ne simtim mai bogati cu fiecare clipa care trece din viata noastra?  Ma refer la bogatiile spirituale, cele care te fac sa te simti implinit, fericit si mai bogat. Aceste bogatii daca le acceptam si le primim, nu mai pleaca la fel ca cele materiale. Aceste bogatii chiar te fac sa te simti pe culmile cele mai inalte. Intelepciunea isi croieste drum din aceste bogatii cu fiecare an din viata noastra, pentru ca ele raman, nu ni le poate lua nimeni. Depinde de noi cat de mult dorim sa ne imbogatim. Pe celelalte, insa, da, le putem pierde sau ne pot fi luate.
Viata noastra o putem "masura" in astfel de bogatii. Bogatii care le acumulam, le impartasim si le lasam mostenire celor care vin dupa noi. Ce poate fi mai frumos decat sa acumulezi in fiecare zi aceste bogatii?!
Lucrul cu persoana noastra ne poate aduce multe satisfactii, pentru ca la finele fiecarei zile ne putem intreba ce anume am invatat in ziua care tocmai a trecut, cu ce anume ne-am imbogatit? Daca ne-am pune aceasta intrebare de fiecare data inainte de a merge la culcare, cred ca nu poate face decat sa ne descoperim intotdeauna vii si cu dorinta ca nu este destul.
Daca privim in ochi pe acei oameni care au gasit aceste bogatii, vom descoperi o oaza de liniste, fericire, implinire si o usurinta de a privi absolut toate greutatile vietii - daca sunt -, incat ne vine sa ne intrebam daca nu cumva stie vreun secret ascuns pe care nu il impartaseste cu noi. Acesti oameni au gasit bogatiile in interiorul lor si au stiut cum sa le fructifice in favoarea si spre binele, sanatatea si beneficiul lor si chiar a celorlati. Cealalta parte de oameni, care cauta bogatii in alte "interioare" si pe ale lor le vor lasa nedescoperite, neexploatate si ingropate in negura timpului, se vor intreba tot timpul ce anume nu au stiut sa faca si unde anume nu au stiut sa caute. Raspunsul este unul simplu: nu a stiut sa caute acolo, aproape, langa el si in el si dupa aceea la/in ceilalti. Frumusetea acestei descoperiri nu are prea multe cuvinte si definitii de a descrie usurinta cu care se va trai si privi clipele si starea care va urma, decat aceea ca te vei simti bogat. Pentru ca ce poate fi mai frumos decat sa te cunosti? Ce poate fi mai inaltator decat bucuria de a descoperi cat suntem de bogati!?

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cei 7 ani de-acasă

O expresie folosită atât de des și în exces, încât cred că începe să-și piardă din sensul ei adevărat. Dar care este sensul adevărat?  De cele mai multe ori auzim folosindu-se expresia de către cei mai în vârstă decât noi, nemulțumiți de o anume atitudine și făcând referire în mod strict la respectul pe care ar fi trebuit să-l primească, în funcție de o situație anume.  Dar ce înseamnă mai exact cei 7 ani de acasă? Pentru că, în mod sigur, înseamnă mult mai mult decât acel respect la care se face referire.  Vouă ce va evocă atunci când auziți făcându-se referire la cei 7 ani de acasă? Presupun că aproape imediat și fără să vreți se declanșează pe ecranul mintii filmul copilăriei voastre, cu diverse scene împreună cu persoane care au făcut parte, implicit, din aceste amintiri.  Cei 7 ani de acasă înseamnă de fapt, acei ani pe care i-am petrecut până a pleca la școală, iar de cei 7 ani sunt, de cele mai multe ori responsabili părinții. Pentru că majoritatea fac referire la educația p

Metoda Pneuma - cea mai puternica si eficienta metoda de respiratie

"După cât ne putem da seama,  singurul scop al existenţei umane e  să aprindă o lumină în întunecimea fiinţei." - C.J.Jung   Pentru aceia care nu cunosc sau nu au auzit de aceasta tehnica bazata pe fructificarea a ceva atat de simplu si natural cum este respiratia, voi face o scurta introducere si mai jos redau din propria experienta. Respiratia Holotropică (RH) este o metoda eficienta de explorare transpersonala, de transformare si vindecare. Desi folosita inca din antichitate, a fost studiata, practicata si elaborata in ultima jumatate de veac de dr. Stanislav Grof si sotia sa, Christina Grof, fondatorii psihologiei transpersonale. Exista mai multe metode de respiratii holotropice, printre care se numara si metoda Pneuma care a fost dezvoltata de  psihoterapeutul peruan Juan Ruiz Naupari. Este o forma de psihoterapie transpersonala, printre care se mai numara  psihoterapia integrala (K.Wilber), psihosinteza (R. Asagiolli), training autogen (J.Schultz), constelatii

Interpretari...

Testul arborelui  - interpretare pentru B.I.M ., 18 ani, 6 luni Se spune ca imaginea arborelui desenat este suportul proiectiei noastre, avand rolul pe care il are si oglinda, anume acela de a reflecta propria imagine a propriei persoane. Prin urmare, prin desenarea arborelui ne desenam pe noi asa cum suntem, cei adevarati si nu acea imagine "slefuita" pe care dorim s-o aratam celorlalti si pe care o vad ceilalti, iar aceasta o stim toti din propria experienta, ca numai "noi cu noi" reusim  sa fim sinceri si "dezgoliti" de masti.  "Imaginati-va ca mai sus exista o persoana vie. Ce sentimente va incearca uitandu-va la imagine?" Generalitati: Imaginea de ansamblu, se poate interpreta  in cateva cuvinte: grandoare, goliciune, singuratate, tendinte depresive, "deplasare" din anotimpul real, adica lipsa de constientizare a realitatii, inchidere, frica de exteriorizare. Starea psihica generala inaintea desenului era

Dependenta emotionala

Iubirea adictiva inseamna dependenta de cineva exterior sinelui in incercarea de a raspunde unor nevoi nesatisfacute, de a evita temeri sau suferinta emotionala, de a rezolva probleme (din copilarie, cel mai frecvent) si de a mentine echilibrul. Paradoxal, ea se naste din incercarea de a tine viata sub control, tentativa soldata chiar cu pierderea controlului prin atribuirea unei puteri personale altcuiva. In spatele oricarei relatii obsesive se strecoara convingerea ca o astfel de adictie serveste unui scop inalt. Pentru mintea inconstienta, iubirea adictiva este ceva firesc, de vreme ce este resimtita ca o conditie necesara a supravietuirii (“nu pot sa traiesc fara tine“).  Relatia dependenta e sanatoasa doar cand esti mic – atunci chiar ai nevoie de parintii tai ca sa supravietuiesti. Numai ca daca nu ti-au fost satisfacute nevoile atunci cand erai mic, vei cauta un parinte surogat in partenerul tau ca sa rezolve aceste afaceri neincheiate. Altii pot dezvolta exact comportament

Regresie si fixatie? Unde va aflati? ©

Timpul nu-mi permite foarte mult, insa incerc sa dau acestei ultime zile din septembrie o ultima postare, iar aceasta se leaga strans de unele obiceiuri ale noastre si...nu numai. Redau, mai jos, cateva mentiuni legate de stadiile de dezvoltare pe care ni le-a lasat mostenire Freud, si vin cu aceasta postare in mod special pentru un vechi amic cu care m-am vazut de curand, si cu care m-am amuzat (!!??) pe seama fumatului si facand referire la stadiul la care am ramas fixati. Printre fumurile noastre am incercat sa facem conversatie, aducand in discutie diverse subiecte, mai vechi, mai noi, fosti colegi, foste cunostinte sau pur si simplu conversam si chiar ne dadeam cu parerea acolo unde poate ca subiectul ne depasea. Am readus la zi, in decurs de cateva ore, perioada lunga in care nu ne-am vazut si am lasat ca timpul sa se astearna rapid peste noi. Cam asa fac vechii amici care se revad dupa o perioada de niste ani, timp in care viata si-a vazut de cursul ei, adaugand cate