Treceți la conținutul principal

Licuricii adolescentei ©

Adolescenta. O perioada frumoasa, o perioada de transformari, o perioada de trairi intense, de experiente, de multe vise, optimism si cautari. Incercam sa ne definim drumul, sa facem visurile adevarate, sa le concretizam, incercam sa aflam cine suntem cu adevarat si incercam sa traim din plin. Poate fi si perioada razvratirilor multiple, sentimentul ca nimeni nu ne intelege, avem senzatia ca nimeni nu a experimentat ce experimentam noi, avem senzatia ca suntem unici si suntem tentati de a ne ascunde in spatele sentimentelor si dorintelor exagerate uneori. Alteori suntem rebeli, iar ceilalti ne privesc cu nedumerire sau cu regret, sau chiar cu suparare incercand sa ne sfatuiasca intr-un fel sau altul. De cate ori nu incearcau necontenit parintii sa ne dea sfaturi pe care nu le asculta nimeni? Sfaturi care treceau, uneori, ca un vant rece pe la urechile noastre, gandindu-ne intr-un mod simplist ca "ce stiu ei?!", crezand ca trairile nu ni le intelege nimeni, nici macar ei. Dar ascultam, in schimb, sfatul unor prieteni binevoitori, care ne ademeneau in cercuri dintre cele mai critice uneori, dubioase si pe care nu le vedeam si ne afundam intr-un mediu care ne departa de la adevaratul drum propus, visat, si pe care ni-l proteja cu atata ingrijorare cei apropiati noua. Rataciri. Unii ratacesc in cautari alaturi de cei pe care ii accepta ca fiindu-le "prieteni" si nu-si mai regasesc adevaratele valori pentru care au depus atata energie si atata efort si pregatire. Fiecare o defineste in felul lui, fiecare traire este unica, fiecare experienta este fantastica si batatoreste drumul pe mai departe, strangand amintiri dintre cele mai diverse. Licuricii care ne lumineaza exuberanta si ne face nelinistiti, ne calauzeste spre experiente noi, mereu altele, dorinta de cautare este neobosita, dragostea este mai intotdeauna infierbantata si plina de scantei si mereu mai profunda si la fel de neinteleasa.
Daca ma gandesc la adolescenta anilor '70-'80, prin comparatie, nu stiu daca neaparat difera in vreun fel de cea de acum, facand referire la trairi, rataciri rebele, dragoste, distractii si prieteni. Difera doar din punct de vedere al accesului la informatie si multiplele avantaje si dezavantaje pe care le-a creat libertatea de dupa anii '90. Exista totusi o diferenta, iar aceasta, cel putin din punctul meu de vedere, pare a departaja major cele doua perioade. Anume aceea ca adolescentii din acea perioada aveau inca "iz" de copilarie in atitudine, pe cand acum parca adolescenta a disparut, daca n-ar exista varsta care delimiteaza perioadele si sa le departajeze, as crede ca, astazi, s-a trecut direct la maturitate, pentru ca nu mai vad fete de copiii decat foarte rar, adica acea inocenta copilareasca pe care o da varsta adolescentei. Mie mi se pare o mare pierdere aceasta trecere rapida la maturitate inceputa mult prea devreme, lasandu-i adolescentei doar farame din care sa se hraneasca, astfel neputand "supravietui" prea mult. Pastrarea inocentei pare astazi greu de pastrat, in primul rand ca...nu mai este la moda, ar spune adolescentii. Motivul ar putea fi agitatia pentru supravietuire care consuma din energia inocentei, trecerea rapida la inceperea vietii sexuale, trecerea rapida la o alta etapa care o acopera pe alta, din dorinta de a fi cat mai rapid independenti.

Daca aceste constatari credeti ca nu sunt reale, va invit sa va sustineti parerile. Oricare ar fi ele: pro sau contra. Cu rugamintea ca trebuie respectata opinia fiecaruia, chiar incepand cu a mea, in cazul in care ar exista vreuna.

Comentarii

  1. Cat adevar ai scris in postarea aceasta 8->

    RăspundețiȘtergere
  2. Ma bucura comentariul. Mi-ar fi placut, insa, ca sfarsitul postarii sa nu fie adevarat.

    RăspundețiȘtergere
  3. Sunt si adolescenti care gandesc putin mai altfel decat turma:)) asta ar trebui sa te bucure.:D

    RăspundețiȘtergere
  4. Oh,da,bineinteles ca sunt multi. Referitor la turma, asta este un concept destinat oilor. Daca mai sare si gardul....asta e!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Ai o parere? Spune-o!
Cu seriozitate, responsabilitate si fara continut ofensator, rasist, vulgar sau neadecvat.

Postări populare de pe acest blog

Cei 7 ani de-acasă

O expresie folosită atât de des și în exces, încât cred că începe să-și piardă din sensul ei adevărat. Dar care este sensul adevărat?  De cele mai multe ori auzim folosindu-se expresia de către cei mai în vârstă decât noi, nemulțumiți de o anume atitudine și făcând referire în mod strict la respectul pe care ar fi trebuit să-l primească, în funcție de o situație anume.  Dar ce înseamnă mai exact cei 7 ani de acasă? Pentru că, în mod sigur, înseamnă mult mai mult decât acel respect la care se face referire.  Vouă ce va evocă atunci când auziți făcându-se referire la cei 7 ani de acasă? Presupun că aproape imediat și fără să vreți se declanșează pe ecranul mintii filmul copilăriei voastre, cu diverse scene împreună cu persoane care au făcut parte, implicit, din aceste amintiri.  Cei 7 ani de acasă înseamnă de fapt, acei ani pe care i-am petrecut până a pleca la școală, iar de cei 7 ani sunt, de cele mai multe ori responsabili părinții. Pentru că majoritatea fac referire la educația p

Metoda Pneuma - cea mai puternica si eficienta metoda de respiratie

"După cât ne putem da seama,  singurul scop al existenţei umane e  să aprindă o lumină în întunecimea fiinţei." - C.J.Jung   Pentru aceia care nu cunosc sau nu au auzit de aceasta tehnica bazata pe fructificarea a ceva atat de simplu si natural cum este respiratia, voi face o scurta introducere si mai jos redau din propria experienta. Respiratia Holotropică (RH) este o metoda eficienta de explorare transpersonala, de transformare si vindecare. Desi folosita inca din antichitate, a fost studiata, practicata si elaborata in ultima jumatate de veac de dr. Stanislav Grof si sotia sa, Christina Grof, fondatorii psihologiei transpersonale. Exista mai multe metode de respiratii holotropice, printre care se numara si metoda Pneuma care a fost dezvoltata de  psihoterapeutul peruan Juan Ruiz Naupari. Este o forma de psihoterapie transpersonala, printre care se mai numara  psihoterapia integrala (K.Wilber), psihosinteza (R. Asagiolli), training autogen (J.Schultz), constelatii

Interpretari...

Testul arborelui  - interpretare pentru B.I.M ., 18 ani, 6 luni Se spune ca imaginea arborelui desenat este suportul proiectiei noastre, avand rolul pe care il are si oglinda, anume acela de a reflecta propria imagine a propriei persoane. Prin urmare, prin desenarea arborelui ne desenam pe noi asa cum suntem, cei adevarati si nu acea imagine "slefuita" pe care dorim s-o aratam celorlalti si pe care o vad ceilalti, iar aceasta o stim toti din propria experienta, ca numai "noi cu noi" reusim  sa fim sinceri si "dezgoliti" de masti.  "Imaginati-va ca mai sus exista o persoana vie. Ce sentimente va incearca uitandu-va la imagine?" Generalitati: Imaginea de ansamblu, se poate interpreta  in cateva cuvinte: grandoare, goliciune, singuratate, tendinte depresive, "deplasare" din anotimpul real, adica lipsa de constientizare a realitatii, inchidere, frica de exteriorizare. Starea psihica generala inaintea desenului era

Dependenta emotionala

Iubirea adictiva inseamna dependenta de cineva exterior sinelui in incercarea de a raspunde unor nevoi nesatisfacute, de a evita temeri sau suferinta emotionala, de a rezolva probleme (din copilarie, cel mai frecvent) si de a mentine echilibrul. Paradoxal, ea se naste din incercarea de a tine viata sub control, tentativa soldata chiar cu pierderea controlului prin atribuirea unei puteri personale altcuiva. In spatele oricarei relatii obsesive se strecoara convingerea ca o astfel de adictie serveste unui scop inalt. Pentru mintea inconstienta, iubirea adictiva este ceva firesc, de vreme ce este resimtita ca o conditie necesara a supravietuirii (“nu pot sa traiesc fara tine“).  Relatia dependenta e sanatoasa doar cand esti mic – atunci chiar ai nevoie de parintii tai ca sa supravietuiesti. Numai ca daca nu ti-au fost satisfacute nevoile atunci cand erai mic, vei cauta un parinte surogat in partenerul tau ca sa rezolve aceste afaceri neincheiate. Altii pot dezvolta exact comportament

Regresie si fixatie? Unde va aflati? ©

Timpul nu-mi permite foarte mult, insa incerc sa dau acestei ultime zile din septembrie o ultima postare, iar aceasta se leaga strans de unele obiceiuri ale noastre si...nu numai. Redau, mai jos, cateva mentiuni legate de stadiile de dezvoltare pe care ni le-a lasat mostenire Freud, si vin cu aceasta postare in mod special pentru un vechi amic cu care m-am vazut de curand, si cu care m-am amuzat (!!??) pe seama fumatului si facand referire la stadiul la care am ramas fixati. Printre fumurile noastre am incercat sa facem conversatie, aducand in discutie diverse subiecte, mai vechi, mai noi, fosti colegi, foste cunostinte sau pur si simplu conversam si chiar ne dadeam cu parerea acolo unde poate ca subiectul ne depasea. Am readus la zi, in decurs de cateva ore, perioada lunga in care nu ne-am vazut si am lasat ca timpul sa se astearna rapid peste noi. Cam asa fac vechii amici care se revad dupa o perioada de niste ani, timp in care viata si-a vazut de cursul ei, adaugand cate