Lumea privita de...sus

Intre realitate si fictiune (nu este vorba de S.F.)  la mijloc sta imaginatia bogata, care uneori este concretizata in actiuni care pun stapanire pe corp si minte nelasand ca realitatea sa iasa la suprafata si sa se manifeste.
Insa atunci cand este vorba de superficialitate, ignoranta, aroganta si grandomanie, lucrurile par sa stea cu totul altfel. Superficialitatea are o definitie rece, instabila si detasata de orice are legatura cu simtiri, trairi si implicare. Ignoranta poate fi uneori chiar si din lipsa de educatie, informatie sau cultura, din lipsa de interes si pe undeva se aseamana destul de mult cu superficialitatea. Aroganta are uneori in "compozitie" si superficialitate dar si ignoranta, ba chiar si imaginatie, iar toate stau si dau bine atunci cand parerea despre propria persoana se rezuma doar la tot ce este egal cu superlativul si nu prea are nimic de a face cu altruismul, empatia si ascultarea altor pareri, pentru ca tot ce conteaza este ingamfarea, propriile pareri, propria persoana, intaietatea gandurilor si actiunilor proprii. Detasarea, superficialitatea si ignoranta se regasesc din plin la aceasta categorie plina de sine si cu o parere unicat despre propria persoana. Grandomania face parte cam din aceeasi categorie cu celelalte, cu diferenta ca tot ce este mare, maret si grandios reprezinta si sunt incluse, la pachet, intr-o singura persoana si intr-o singura simtire. Toate acestea sunt la limita realitatii si fictiunii, pentru ca unele sunt departe de intelegere si apropiere iar altele sunt imaginare. Cand privesti tot ce te inconjoara cu superficialitate, ignoranta, aroganta si grandomanie, nu are cum sa se stabileasca o relatie intre normalitate si realitate, asa cum cei mai multi o percep, chiar daca consederam ca au la baza o cultura si o inteligenta peste medie, nu au nimic de a face cu viata simtita, traita si calauzita de sentimente si trairi emotionale.

In situatiile enumerate mai sus, lumea privita de sus pare mica prin comparatie cu grandoarea pe care si-o asuma unele persoane si care considera ca nimic altceva nu conteaza decat propria lor persoana. Restul sau multimea minimalizata fac parte din categoria celor care ar trebui sa slujeasca scopului si oricarui demers care duce la bunastarea psihica si fizica a celor care obisnuiesc sa priveasca lumea de sus. 

Disproportionarea spatiului sau minimalizarea celorlalti fac din acest gen de persoane "stane de piatra" cum spunea cineva care considera ca este singura caracterizare care-i defineste cel mai bine, insa dand la o parte "patura" care-i inveleste vom descoperi ca in strafundul sufletului lor se cred neintelesi, neiubiti, necautati si neevaluati, insa niciodata nu ar recunoaste ca neincrederea sta la baza acestor manifestari. Pentru ca ce poate fi mai daunator decat o neincredere in propriile sentimente? Puterea grandorii de care dau dovada ii va face sa fie detasati de orice manifestare care va avea drept scop implicarea emotionala. Numai ca inversarea situatiei reale sau a sentimentelor reale ii face ca in exterior sa transmita altceva, cum ar fi superficialitate, ignoranta, aroganta si grandomanie, dar de fapt slabiciunea care-i cuprinde in momentele de singuratate sau intimitate ii coplesesc atat de mult, incat le va creste acea exteriorizare manifesta pe care o vad ceilalti si pe care pare ca o controleaza cel mai bine.

Fictiunea inclusa in viata de zi cu zi se confunda cu o imaginatie grandioasa despre propriul potential, iar desavarsirea actiunilor duc la slabirea relatiilor cu ceilalti si poate chiar la distantare. Ajung sa  nu-si mai recunoasca slabiciunile tocmai datorita grandorii cu care se privesc si traiesc, iar cei apropiati nu pot face altceva decat sa ia cunostinta cu tristete, in fiecare zi, cat este de daunator. Poate ca foarte multi reusesc pe plan profesional si sunt pozitionati foarte sus pe scara sociala, insa nu doar asta este tot ce conteaza pentru sentimente, trairi si simtamintele celorlalti sau chiar ale lor.
Nu conteaza unde stam daca reusim sa privim si in jos, asta ne va face mai umani, pentru ca suntem construiti sa simtim, sa traim sentimente si sa avem emotii, iar acestea fac parte din normalitate. Lumea privita de sus pare mica si nesemnificativa, drept pentru care nici nu esti luat in seama si nici nu bagi de seama cat esti de afectat. Carapacea in spatele caruia se ascunde grandoarea, ignoranta, superficialitatea si aroganta nu face altceva decat sa ii descopere in fata emotiilor care vin impreuna cu viata.
Nu trebuie sa le ascundem si nici sa ne fie frica sa ne aratam emotiile, daca ele sunt benefice pentru noi sau constituie o lectie de viata. Incercam sa le depasim pentru ca fac parte din viata noastra.

Imaginatie avem toti, depinde cum reusim sa o facem creativa si nu sa o punem in slujba grandorii sau a arogantei. 

Priveste lumea la nivelul ei, pentru ca lumea sa reuseasca sa te vada!

Etichete