Treceți la conținutul principal

Anxietatea - astazi la moda?

Titlul este doar o intrebare la care inca nu am un raspuns complet, insa incercand sa generalizez as spune ca vremurile in care traim, rapiditatea, dorinta de a depasi greutatile vietii, cotidinianul care ne stoarce si ne epuizeaza de ultimele puteri si forte, ne fac neincrezatori, tematori, fricosi si ingroziti nu de viitor, ci chiar pentru ziua de maine.

Avem atatea griji, ne este frica si vrem sa nu dezvoltam simptome care ne  ingrijoreaza doar gandindu-ne la ele. Grijile, frica, emotiile aduc cu ele ignorarea a unor "semne" pe care corpul nostru le semnaleaza. Trecute cu usurinta si cu superficialitate, ajungem in situatii in care controlul nu ne mai apartine in totalitate Anxietatea, de care se leaga frica, grijile si emotiile negative pe care nu reusim, in valtoarea vietii, sa le controlam, poate aduce cu ea exagerari ale unor evenimente sau trairi incat nu reusim sa realizam ca granita intre ea -anxietate- si diverse tulburari este atat de fragila, incat trecem "fara viza" intr-o alta dimensiune a existentei noastre, care ne incorseteaza. 
Evolutia si dorinta de a accelera evenimentele din viata noastra ne aduc in fata unor provocari pe care cu teama ne gandim ca poate nu le realizam sau ca nu le putem trece. Groaza care ne inconjoara uneori in fata unor astfel de provocari sau frica unor esecuri ne fac nervosi, cu atacuri de panica sau ne aduc in imposibilitatea de a mai trece cu bine intr-o zona de protectie, astfel reusind sa dezvoltam si sa fim "monitorizati" de ceea ce pentru cunoscatori se numeste tulburare anxioasa sau tulburare anxioasa generalizata.
Auzim si poate citim atat de mult despre anxietate si o simtim uneori ca o povara, incat dorim ca aceasta povara sa fie trecatoare sau doar imaginara. Cadem in mrejele ei cu atata usurinta si atat de greu este sa ne despovaram de ea, incat ne intrebam cum sa facem s-o evitam sau sa o depasim. Toate le putem evita daca stim ce trebuie sa facem, daca ne cunoastem limitele sau daca ne cunoastem suficient de bine potentialul, fara sa intram in situatii de care stim din start ca ne vor duce in imposibilitate de a reusi. Daca nu stim ce facem si ce se intampla cu noi, atunci este relativ usor sa intram intr-o zona necunoscuta si potential periculoasa. 
Emotiile, experientele si trairile noastre ne pot aduce fata in fata cu anxietatea care nu este altceva decat emotii negative venite din insatisfactia noastra sau chiar din insatisfactia venita din exterior, depinde doar cum reusim sa le intelegem sau cum le tratam. Anxietatea cuprinde elemente diverse din viata noastra, cum ar fi frica si grijile exagerate uneori si care in afara starii de neliniste pe care ne-o aduce, ne mai poate semnala chiar prin somatizari care se pot manifesta prin greata sau dureri in piept sau altele, iar noi sa nu realizam ca acestea se datoreaza anxietatii. Chiar ritmul cardiac se poate accelera, tensiunea poate creste sau sistemul digestiv poate avea probleme. Emotiile noastre sunt foarte importante si trebuie sa invatam sa le stapanim, pentru ca daca suntem ignoranti cu semnele corpului nostru, vom avea sentimentul de groaza si ne vom panica in momente pe care nu vom sti sa le controlam si sa le stapanim. Proiectiile noastre in preajma emotiilor negative nu vor face altceva decat sa accentueze starea de groaza pe care, din nou, trebuie sa invatam s-o controlam cu incredere. sau sa-i gasim cauza. Chiar si mirosurile si gusturile se pot schimba cand anxietatea este crescuta. Anxietatea netinuta sub control poate deveni excesiva si poate fi daunatoare pentru bunul mers al functionarii vietii noastre si se ajunge la ceea ce se numeste tulburare de anxietate, iar in acest stadiu intervin momentele in care ne simtim terorizati de situatii care pentru altii sunt relativ normale sau banale. 
Fobiile, tulburarile de panica, tulburarile de anxietate generalizata sau chiar tulburari obsesiv compulsive, toate acestea isi au sursa in noi si noi le dam "putere" sa se manifeste in situatii cand consideram ca le-am scapat de sub control si ne imaginam ca situatia, uneori, este mult mai grava decat este si incepem sa gandim irational. Atacurile de panica extreme pot aduce cu ele ameteli sau probleme respiratorii, iar accentuarea lor atinge apogeul in aproximativ 10 minute, impreuna cu o imaginatie care pune stapanire pe intreg corpul si mintea noastra, incat nu mai reusim sa ne concentram la absolut nimic si nu mai reusim sa gandim logic si rational. Perioadele lungi de anxietate care de obicei sunt legate de un obiect anume sau de o situatie, dar nu orice obiect sau orice situatie, nu poate face decat sa constranga orizontul pe care de altfel il percepeam normal si echilibrat. Obsesiile dezvoltate in astfel de situatii constrang si ele normalitatea, iar comportamentul unor astfel de persoane poate deveni obsesiv-compulsiv in dorinta lor de a evita anxietatea, iar necesitatea/dorinta/obsesia de a se proteja de un mediu pe care-l considera murdar si infestat, ii aduc in fata unor situatii neplacute, negative si accelerate, care incomodeaza si limiteaza orizontul. In astfel de situatii, singurul remediu sanatos pentru astfel de persoane este doar terapia sau in alte situatii mai grave tratament medicamentos.

Este atat de comod sa spunem ca nu vom fi in astfel de situatii si ne gandim cu superficialitate la alte persoane cum ca ar fi slabe, ca nu reusesc sa depaseasca unele situatii si ca ar avea probleme, atata timp cat nu cunoastem nici situatia in care s-a produs, nici istoria personala si nici motivele care au dus la o astfel de situatie.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cei 7 ani de-acasă

O expresie folosită atât de des și în exces, încât cred că începe să-și piardă din sensul ei adevărat. Dar care este sensul adevărat?  De cele mai multe ori auzim folosindu-se expresia de către cei mai în vârstă decât noi, nemulțumiți de o anume atitudine și făcând referire în mod strict la respectul pe care ar fi trebuit să-l primească, în funcție de o situație anume.  Dar ce înseamnă mai exact cei 7 ani de acasă? Pentru că, în mod sigur, înseamnă mult mai mult decât acel respect la care se face referire.  Vouă ce va evocă atunci când auziți făcându-se referire la cei 7 ani de acasă? Presupun că aproape imediat și fără să vreți se declanșează pe ecranul mintii filmul copilăriei voastre, cu diverse scene împreună cu persoane care au făcut parte, implicit, din aceste amintiri.  Cei 7 ani de acasă înseamnă de fapt, acei ani pe care i-am petrecut până a pleca la școală, iar de cei 7 ani sunt, de cele mai multe ori responsabili părinții. Pentru că majoritatea fac referire la educația p

Metoda Pneuma - cea mai puternica si eficienta metoda de respiratie

"După cât ne putem da seama,  singurul scop al existenţei umane e  să aprindă o lumină în întunecimea fiinţei." - C.J.Jung   Pentru aceia care nu cunosc sau nu au auzit de aceasta tehnica bazata pe fructificarea a ceva atat de simplu si natural cum este respiratia, voi face o scurta introducere si mai jos redau din propria experienta. Respiratia Holotropică (RH) este o metoda eficienta de explorare transpersonala, de transformare si vindecare. Desi folosita inca din antichitate, a fost studiata, practicata si elaborata in ultima jumatate de veac de dr. Stanislav Grof si sotia sa, Christina Grof, fondatorii psihologiei transpersonale. Exista mai multe metode de respiratii holotropice, printre care se numara si metoda Pneuma care a fost dezvoltata de  psihoterapeutul peruan Juan Ruiz Naupari. Este o forma de psihoterapie transpersonala, printre care se mai numara  psihoterapia integrala (K.Wilber), psihosinteza (R. Asagiolli), training autogen (J.Schultz), constelatii

Interpretari...

Testul arborelui  - interpretare pentru B.I.M ., 18 ani, 6 luni Se spune ca imaginea arborelui desenat este suportul proiectiei noastre, avand rolul pe care il are si oglinda, anume acela de a reflecta propria imagine a propriei persoane. Prin urmare, prin desenarea arborelui ne desenam pe noi asa cum suntem, cei adevarati si nu acea imagine "slefuita" pe care dorim s-o aratam celorlalti si pe care o vad ceilalti, iar aceasta o stim toti din propria experienta, ca numai "noi cu noi" reusim  sa fim sinceri si "dezgoliti" de masti.  "Imaginati-va ca mai sus exista o persoana vie. Ce sentimente va incearca uitandu-va la imagine?" Generalitati: Imaginea de ansamblu, se poate interpreta  in cateva cuvinte: grandoare, goliciune, singuratate, tendinte depresive, "deplasare" din anotimpul real, adica lipsa de constientizare a realitatii, inchidere, frica de exteriorizare. Starea psihica generala inaintea desenului era

Dependenta emotionala

Iubirea adictiva inseamna dependenta de cineva exterior sinelui in incercarea de a raspunde unor nevoi nesatisfacute, de a evita temeri sau suferinta emotionala, de a rezolva probleme (din copilarie, cel mai frecvent) si de a mentine echilibrul. Paradoxal, ea se naste din incercarea de a tine viata sub control, tentativa soldata chiar cu pierderea controlului prin atribuirea unei puteri personale altcuiva. In spatele oricarei relatii obsesive se strecoara convingerea ca o astfel de adictie serveste unui scop inalt. Pentru mintea inconstienta, iubirea adictiva este ceva firesc, de vreme ce este resimtita ca o conditie necesara a supravietuirii (“nu pot sa traiesc fara tine“).  Relatia dependenta e sanatoasa doar cand esti mic – atunci chiar ai nevoie de parintii tai ca sa supravietuiesti. Numai ca daca nu ti-au fost satisfacute nevoile atunci cand erai mic, vei cauta un parinte surogat in partenerul tau ca sa rezolve aceste afaceri neincheiate. Altii pot dezvolta exact comportament

Regresie si fixatie? Unde va aflati? ©

Timpul nu-mi permite foarte mult, insa incerc sa dau acestei ultime zile din septembrie o ultima postare, iar aceasta se leaga strans de unele obiceiuri ale noastre si...nu numai. Redau, mai jos, cateva mentiuni legate de stadiile de dezvoltare pe care ni le-a lasat mostenire Freud, si vin cu aceasta postare in mod special pentru un vechi amic cu care m-am vazut de curand, si cu care m-am amuzat (!!??) pe seama fumatului si facand referire la stadiul la care am ramas fixati. Printre fumurile noastre am incercat sa facem conversatie, aducand in discutie diverse subiecte, mai vechi, mai noi, fosti colegi, foste cunostinte sau pur si simplu conversam si chiar ne dadeam cu parerea acolo unde poate ca subiectul ne depasea. Am readus la zi, in decurs de cateva ore, perioada lunga in care nu ne-am vazut si am lasat ca timpul sa se astearna rapid peste noi. Cam asa fac vechii amici care se revad dupa o perioada de niste ani, timp in care viata si-a vazut de cursul ei, adaugand cate