Convingerile unui ipohondru

Nu stiu daca cineva a incercat sa faca o statistica a ipohondrilor, dar cu siguranta ca numarul lor creste pe zi ce trece si nu stiu daca cineva ar fi interesat in a face o statistica in acest sens. Macar a celor pe care, nu ai cum sa nu-i cunosti si sa nu-i iei in seama cand vizitele la medici constituie un al doilea mod de viata, dupa care, la scurt timp, constituie singurul mod de viata. Avem statistici de tot felul si pe care se cheltuie foarte multi bani si poate sunt reale sau nu sau poate sunt necesare sau nu, nu sunt eu in masura sa am convingeri ferme in acest sens.
Pe scurt, conflictele interioare neexplorate si neintelese, lasate sa se acumuleze ajung sa acapareze intreaga fiinta si intreaga viata a persoanei, sa se cronicizeze fiind percepute in timp ca facand parte integranta din functionarea vietii, incat declanseaza ipohondria, iar in acest stadiu nimic nu mai este normal ci o intreaga escaladare si experimentare a diverselor si nenumaratelor boli, ajungand sa le considere reale, indiferent de perceptia celorlalti. 

Ipohondrii si felul lor defectuos in care isi desfasoara viata in general si felul in care viata psihica se deterioreaza pe zi ce trece incat ajung la un stadiu cand devin greu de suportat pentru familie si pentru cei care convietuiesc sub acelasi acoperis. Motivele sunt numeroase si mereu intervin altele noi, care de cele mai multe ori vin in completarea celor care existau sau continua intotdeauna cu altele si altele dupa care incep cu cele initiale. Si in acest mod intra intr-un ciclu care devine vicios, defectuos si marcant pentru ei si pentru cei din jurul lor. Asa se face ca pe un fond de frustrari, frici, mosteniri genetice, pierderi, esecuri diverse si variate etc, incep prin a-si imagina ca sunt suferinzi de diverse boli pe care le dezvolta si continua sa acumuleze altele si altele, pana cand se epuizeaza lantul imens de boli, dupa care revin la cele de inceput. Familia ajunge sa fie disperata pentru modul lor permanent de a se plange de suferintele mereu altele, de a cheltui multi bani pe medici, controale si medicamente fara insa a crede in ceva sau cineva, ba din contra considera ca toti cei care l-au controlat isi bat joc de ei, ca sunt niste incompetenti, ca sistemul sanitar este construit defectuos, etc. Vesnicul "eu am ceva si astia ma plimba de la unul la altul" ajunge sa fie "litera de lege" in vocabularul lor de zi cu zi.

Colectia de medicamente, inutile la un moment dat, insa utile pentru afectiunea considerata reala, ajunge sa stea depozitate in rafturi care cresc pe zi ce trece, dar la care va revini dupa o anume perioada. Vizitele la farmacii, uneori de 2-3 ori pe zi devin si ele un obicei frustrant si obositor, pentru ca de cele mai multe ori nu are nicio reteta, insa vaicarelile suferinde ajung sa fie crezute si ei isi ating scopul in a-si achizitiona medicamentele dorite, insa ineficiente. Va constata ca nu-si fac efectul, ba din contra va dezvolta multe alte probleme, cum ar fi distrugerea florei intestinale, reactii adverse, insomnii, dureri musculare, etc. Aceste reactii adverse ajung sa se adauge pe lista interminabila a bolilor pe care si-a imaginat ca le are. 

Ma intreb cum este posibil ca un farmacist sa nu se autosesizeze ca o persoana care vine de 2-3 ori pe zi sau de foarte multe ori intr-o saptamana sau intr-o luna si intotdeauna cu altfel de probleme si intotdeauna fara reteta, sa nu realizeze ca are  de-a face cu un ipohondru? Nu vreau sa raspund la o astfel de intrebare...

Redau, mai jos, un istoric al bolilor in decurs de 1 luna, boli care le "dezvolta" (si) din cautarile interminabile pe internet. Porneste de la o informatie si ajunge, din boala in boala, sa le "asimileze" pe toate. Intr-o singura saptamana a reusit sa faca 3 analize de sange, un CT cranian, un RMN in zona abdomenului si un CT pentru rinichi, un marker tumoral pentru rinichi, a chemat salvarea de 2 ori acuzand diverse dureri pelviene si de rinichi. A urmat 2 radiografii dentare, o internare (cu interventia medicului de familie) la un spital din Bucuresti, unde i s-au mai facut seturi de analize de sange, imunologige, reumatice, ale organelor interne toate si nimeni nu i-a gasit ceva macar. Dupa internare a acuzat aceleasi dureri, continuand vizitele la diversi doctori cu diverse specializari. Intr-o singura luna a facut analize cat poate alte persoane nu reusesc sa le faca intr-o singura viata, nemaivorbind de banii alocati acestor investigatii, care deja au depasit 5.000 ron si...investigatiile continua pentru ca exista accesul la internet care ii alimenteaza interminabila dorinta de informatie si farmacisti care continua sa elibereze medicamente (uneori puternice) fara retete. Orice informatie venita de la cineva care acuza vreo durere, fara intarziere adauga ca si el are asa ceva, motiv pentru care cei apropiati refuza sa-l mai informeze ca ar mai avea vreo durere pe undeva, indiferent cat ar fi ea de mica. Analizeaza cu atentie toate prospectele medicamentelor de la rubrica reactii adverse si afirma ca si el le are pe toate.

Iata mai jos un exmplu sau o lista cu bolile pe care si le atribuie cu convingere si inversunare, chiar daca nimeni nu i-a confirmat vreo boala. Exista doar frica de a nu se instala boala pe care mama lui a avut-o, si anume schizofrenia, fara sa realizeze ca toate aceste demersuri nu fac altceva decat sa-l indrepte rapid catre o tulburare cu acelasi spectru.

- infectie in tot corpul pe care a dus-o pe picioare de foarte mult timp (?);

- stafilococi, E-coli si alte probleme bacteriene;

- helicobacter;

- amigdalite inflamate acute;

- neputinta de a se misca din cauza unor infectii in corp;

- prostatita bacteriana acuta si prostata;

- sinuzita cronica;

- retentie de apa si de urina;

- infectie urinara;

- cancer la rinichi;

- tendinite si bursite;

- probleme cu colonul (a efectuat colonoscopie);

- fisuri anale;

- gastrita acuta (a efectuat endoscopie);
- otita seroasa, otita cronica, tinitus, boala lui Menier, hipoacuzie;

- diverse boli reumatice rezultate din efectele secundare a medicamentelor;

- sindrom polialgic articular;

- noduli limfatici;

- cefalee si migrene;

- dureri de spate, pelviene, abdominale, dureri ale mainilor si picioarelor;

- probleme ale inimii, ale ficatului (bila este scoasa laparoscopic);

- infectii dentare;

- deviatie de sept;

- paradontoza, etc. 

Refuza cu vehementa vreo aluzie de a consulta vreun psiholog sau psihiatru, chiar daca toti cei apropiati lui i-au sugerat aceasta, incepand cu medicul de familie, tatal, apropiatii, cunostintele, vecinii, prietenii. La auzul acestor indicatii face crize de isteriie spunand ca el nu este nebun (?) ci toti cei care il indruma astfel sa se duca ei. Orice discutie in acest sens declanseaza panica si isterie. (vezi "Un mitoman de vorba cu un ipohondru") 

Etichete