Treceți la conținutul principal

Luna decembrie ©

Daca aproape in tot restul anului suntem incorsetati de griji, alergaturi pentru existenta de zi cu zi si cu grija apasatoare a viitorului nesigur, in aceasta luna, decembrie, parca nu mai exista nimic din tot ce ne ingrijora si ne apasa. Si asta incepand chiar cu 01.decembrie, cand lasam deoparte grijile, gandurile care ne macina existenta si incercam sa facem loc bucuriei, bunei dispozitii si gandurilor bune.
Ganduri pline de speranta si optimism, ganduri indreptate catre cei dragi, ganduri bune indreptate chiar si in directia celor care ne-au suparat sau ne-au incetinit din drumul nostru catre realizarile propuse, lasam deoparte toate rautatile, lasam deoparte toate gandurile negative si ne umplem de ganduri pozitive. Iertam. Cate minuni poate face iertarea si eliberarea!
Luna decembrie reuseste sa faca minuni, iar aceasta doar pentru ca este o luna plina de cadouri, de intregire a familiei, de bucurii care mai de care mai emotionante, de sarbatori, de stralucire, ne simtim liberi sa credem ca totul este posibil.
Stralucire pe strazi dar si in sufletele noastre. Ne umplem de sentimente bune si privim viitorul cu ganduri deschise, optimiste si increzatori. Chiar avem sentimentul ca totul ni se cuvine, ca totul este posibil, iar iubirea cu care ne umplem sufletul, face si ea minuni.
Si toate acestea intr-o singura luna! De ce n-ar fi toate lunile la fel? De ce n-am privi toate lunile din an cu acelasi optimism? La urma-urmei, fiecare luna are farmecul ei, fiecare luna are ceva de daruit si are propria-i viata. Trebuie doar sa deschidem ochii si sa le privim ca facand parte din propria noastra viata, plini de fericire si deschidere. Pentru ca fiecare luna si fiecare anotimp are propria viata, propria frumusete si fiecare anotimp ne transmite ceva care inseamna viata.
Viata lor contopita cu a noastra, inlantuiti intr-o vesnicie:  primavara este infloritoare, plina de vioiciune si revenire la viata, vara aduce cu ea caldura, libertatea si plimbarile in locuri insorite, toamna aduce cu ea culori pline de viata si stralucitoare, care ne imbie la nostalgie, iar iarna aduce cu ea curatenie si improspatare. Toate acestea inseamna viata si inseamna viata noastra, fac parte din noi.
Revenind la luna decembrie, presupun ca este in topul celor mai pline de glorie si optimism dintre toate celelalte, pentru ca ne place sau nu ne place, tot ea incheie un an in care am incercat sa facem totul posibil, cand ne facem bilantul realizarilor si esecurilor, dar tot ea ne umple de speranta ca daca nu am reusit sa realizam ceva in anul pe care tocmai il incheiem, avem speranta, dorinta si planuri pentru anul care va incepe. Acest ciclu incepe la finele fiecarei luni de decembrie, cand visam ca totul este posibil. Cand visam si ne propunem ca daca n-am reusit pana la finele anului in curs, care se incheie cu luna decembrie, vom reusi anul care urmeaza sa vina.
Dar toate dorintele ni le punem in luna decembrie, toate bucuriile le avem in luna decembrie. Luna plina de stralucire, cadouri, iubire, uniune cu cei dragi, ne improspatam sufletul cu gandul ca suntem buni sau ca vom deveni mai buni, mai intelegatori si ca vom face totul posibil pentru noi si cei dragi noua.
O luna plina de sarbatori si o luna plina de bucurie, speranta si nostalgie. N-ar fi ideal sa le privim pe toate la fel? Asta insemnand ca fiecare zi din luna sa o privim ca pe un dar.
De fapt primim daruri in fiecare zi a fiecarei luni: viata noastra.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cei 7 ani de-acasă

O expresie folosită atât de des și în exces, încât cred că începe să-și piardă din sensul ei adevărat. Dar care este sensul adevărat?  De cele mai multe ori auzim folosindu-se expresia de către cei mai în vârstă decât noi, nemulțumiți de o anume atitudine și făcând referire în mod strict la respectul pe care ar fi trebuit să-l primească, în funcție de o situație anume.  Dar ce înseamnă mai exact cei 7 ani de acasă? Pentru că, în mod sigur, înseamnă mult mai mult decât acel respect la care se face referire.  Vouă ce va evocă atunci când auziți făcându-se referire la cei 7 ani de acasă? Presupun că aproape imediat și fără să vreți se declanșează pe ecranul mintii filmul copilăriei voastre, cu diverse scene împreună cu persoane care au făcut parte, implicit, din aceste amintiri.  Cei 7 ani de acasă înseamnă de fapt, acei ani pe care i-am petrecut până a pleca la școală, iar de cei 7 ani sunt, de cele mai multe ori responsabili părinții. Pentru că majoritatea fac referire la educația p

Metoda Pneuma - cea mai puternica si eficienta metoda de respiratie

"După cât ne putem da seama,  singurul scop al existenţei umane e  să aprindă o lumină în întunecimea fiinţei." - C.J.Jung   Pentru aceia care nu cunosc sau nu au auzit de aceasta tehnica bazata pe fructificarea a ceva atat de simplu si natural cum este respiratia, voi face o scurta introducere si mai jos redau din propria experienta. Respiratia Holotropică (RH) este o metoda eficienta de explorare transpersonala, de transformare si vindecare. Desi folosita inca din antichitate, a fost studiata, practicata si elaborata in ultima jumatate de veac de dr. Stanislav Grof si sotia sa, Christina Grof, fondatorii psihologiei transpersonale. Exista mai multe metode de respiratii holotropice, printre care se numara si metoda Pneuma care a fost dezvoltata de  psihoterapeutul peruan Juan Ruiz Naupari. Este o forma de psihoterapie transpersonala, printre care se mai numara  psihoterapia integrala (K.Wilber), psihosinteza (R. Asagiolli), training autogen (J.Schultz), constelatii

Interpretari...

Testul arborelui  - interpretare pentru B.I.M ., 18 ani, 6 luni Se spune ca imaginea arborelui desenat este suportul proiectiei noastre, avand rolul pe care il are si oglinda, anume acela de a reflecta propria imagine a propriei persoane. Prin urmare, prin desenarea arborelui ne desenam pe noi asa cum suntem, cei adevarati si nu acea imagine "slefuita" pe care dorim s-o aratam celorlalti si pe care o vad ceilalti, iar aceasta o stim toti din propria experienta, ca numai "noi cu noi" reusim  sa fim sinceri si "dezgoliti" de masti.  "Imaginati-va ca mai sus exista o persoana vie. Ce sentimente va incearca uitandu-va la imagine?" Generalitati: Imaginea de ansamblu, se poate interpreta  in cateva cuvinte: grandoare, goliciune, singuratate, tendinte depresive, "deplasare" din anotimpul real, adica lipsa de constientizare a realitatii, inchidere, frica de exteriorizare. Starea psihica generala inaintea desenului era

Dependenta emotionala

Iubirea adictiva inseamna dependenta de cineva exterior sinelui in incercarea de a raspunde unor nevoi nesatisfacute, de a evita temeri sau suferinta emotionala, de a rezolva probleme (din copilarie, cel mai frecvent) si de a mentine echilibrul. Paradoxal, ea se naste din incercarea de a tine viata sub control, tentativa soldata chiar cu pierderea controlului prin atribuirea unei puteri personale altcuiva. In spatele oricarei relatii obsesive se strecoara convingerea ca o astfel de adictie serveste unui scop inalt. Pentru mintea inconstienta, iubirea adictiva este ceva firesc, de vreme ce este resimtita ca o conditie necesara a supravietuirii (“nu pot sa traiesc fara tine“).  Relatia dependenta e sanatoasa doar cand esti mic – atunci chiar ai nevoie de parintii tai ca sa supravietuiesti. Numai ca daca nu ti-au fost satisfacute nevoile atunci cand erai mic, vei cauta un parinte surogat in partenerul tau ca sa rezolve aceste afaceri neincheiate. Altii pot dezvolta exact comportament

Regresie si fixatie? Unde va aflati? ©

Timpul nu-mi permite foarte mult, insa incerc sa dau acestei ultime zile din septembrie o ultima postare, iar aceasta se leaga strans de unele obiceiuri ale noastre si...nu numai. Redau, mai jos, cateva mentiuni legate de stadiile de dezvoltare pe care ni le-a lasat mostenire Freud, si vin cu aceasta postare in mod special pentru un vechi amic cu care m-am vazut de curand, si cu care m-am amuzat (!!??) pe seama fumatului si facand referire la stadiul la care am ramas fixati. Printre fumurile noastre am incercat sa facem conversatie, aducand in discutie diverse subiecte, mai vechi, mai noi, fosti colegi, foste cunostinte sau pur si simplu conversam si chiar ne dadeam cu parerea acolo unde poate ca subiectul ne depasea. Am readus la zi, in decurs de cateva ore, perioada lunga in care nu ne-am vazut si am lasat ca timpul sa se astearna rapid peste noi. Cam asa fac vechii amici care se revad dupa o perioada de niste ani, timp in care viata si-a vazut de cursul ei, adaugand cate