Treceți la conținutul principal

Instinctul - Ghidul Nostru Suprem ©

Instinctul - baza unei functionari normale, sanatoase si de durata, principiul de ghidare al unei vieti frumoase si implinite, pline de iubire. Daca pana acum nu ne-am ghidat viata dupa instinctul cu care am fost dotati, iata, este timpul sa-i acordam atentia si locul cuvenit! Timpul ne face sa fim atenti si receptivi la viata noatra pentru a evolua frumos si sanatos, iar instinctul este esenta unei astfel de vieti.
Pana acum se spunea ca doar animalele functioneaza urmandu-si instinctul, dar sa nu uitam ca stra-stra-stramosii nostri traiau urmandu-si instinctul. Am fost creati cu acest minunat instinct care sa ne fie ghid in aceasta viata si sa traim frumos, numai ca am considerat ca evolutia poate inlocui orice si nu ar fi normal sa functionam dupa niste "principii" atat de minimaliste si primare. Insa aceasta evolutie ne-a indepartat de la tot ce aveam mai bun si am anihilat cu buna stiinta tot ce ne putea ajuta foarte mult. Multa vreme s-a considerat ca daca functionam instinctual nu am fi evoluat atat de mult si ca eram demni de mila (in viziunea cui?), ca doar animalele functioneaza astfel. In viata de zi cu zi, s-a demonstrat ca nu este asa.
Acum, asa evoluati cum ne consideram, am ajuns la concluzia ca este timpul sa fim mai atenti si mai receptivi la tot ce este si vine din interiorul nostru, ca viata noastra nu trebuie sa fie una complicata si grea, ci una usoara si frumoasa, fara sa incercam s-o "nimicim" cu lucruri superficiale sau cu relatii care ne trag in jos sau ne tin pe loc, ne uratesc, ne imbolnavesc, ne disturba si ne atrag spre negativ. Sa nu mai stam legati de trecut, de evenimente care ne-au marcat, de persoane care ne-au tinut pe loc fara sa putem evolua sanatos, acceptarea unor explicatii negative care ne indeparteaza de la tot ce puteam construi prin iubire, de ganduri negative care nu ne ajuta sa vedem ce este dincolo de ele, estompand pozitivismul sau anulandu-l.
Toti ne-am nascut cu instinct care este cu noi si al nostru in permanenta si in orice moment al vietii noastre. Insa, multi dintre noi, ne-am obisnuit sa-l ignoram, ca dupa aceea sa regretam. Regret care dureaza o clipa si mergem mai departe. Oare de ce ne-am facut un obicei din a ignora ceea avem prin constructia noastra minunata? Oare de ce alegem calea grea si anevoiasa, cand putem alege calea usoara si frumoasa?!
Oare pentru care motiv cautam cai greu de accesat si traversat sau alte modalitati de a percepe viata, cand avem in permanenta tot ce ne trebuie? Face parte din natura noastra umana? Ma indoiesc! Face parte din expresia "experimentam"? Nu stiu, tot ce se poate, dar cu ce pret?
Ne-am construit tot felul de subterfugii pentru a "fugi" de noi si cautam tot felul de explicatii fara rost pentru a prelungi ceva ce nu ne face bine. Acceptam negativitatea ca pe ceva normal si ocolim pozitivitatea ca pe ceva greu de acceptat. De ce functionam pe invers? Sunt intrebari pentru care am cautat raspunsuri in decursul existentei mele si in mare parte, poate, ca le-am gasit explicatii. Le-am gasit chiar prin prisma propriei vieti, prin propriile experiente si am invatat ca tot ce este bun pentru mine este in interiorul meu si pot crea universul meu asa cum doresc. Il poate gasi oricine daca accepta tot ce vine din interior, nu din exterior. Exteriorul il construim pornind din interior.
Exista un timp pentru fiecare si acest timp este perceput diferit de fiecare, indiferent de oportunitatile din drumul vietii sale, venite de oriunde si de la oricine. Sa nu ne mintim si sa nu fim negativi cu noi si nici cu ceilalti, creandu-ne un univers paralel, imaginandu-ne ca asa este perfect.
Negativitatea si minciuna se afla pe treptele cele mai joase ale existentei noastre si energia lor este una care "fura" din energia pozitiva care vine din mesajele frumoase ale instinctului. "Ingroapa" instinctul pentru a nu putea ajunge la sufletul nostru. Uneori presupunem ca este mai acceptabil sa convietuim cu ceva negativ pentru a avea un motiv de a ne zbate sa obtinem ceva, insa aceasta functionare indeparteaza tot ce este sanatos si frumos pentru ca ne ratacim, iar perceptia cautarii reale isi pierde importanta scopului. Pierzand, ne consideram lipsiti de noroc si lipsiti de sanse, lipsiti de iubire si lipsiti de bucurie. Atunci incepem sa apostrofam viata si tot ce inseamna ea.
La fel functioneaza si minciuna. Este mai usor pentru unii sa minta cu seninatate, crezand ca adevarul ii va indeparta pe ceilalti, insa nu ia in calcul ca foarte multi sesizeaza minciuna inainte de a fi rostita. Considera ca mintind isi creeaza o aura frumoasa si isi va atrage persoane frumoase, neavand timp sa gandeasca ca, de fapt, isi atrag persoane de acelasi calapod, intrand intr-un cerc vicios unde minciuna are rol de existenta persistenta si permanenta. 
Cand vorbim de negativ si minciuna, este necesar sa analizam motivul pentru care unii functioneaza in acest fel si vom gasi diverse experiente de viata incepand de la traume nedepasite, evenimente care i-au marcat si carora nu le-au gasit vreo explicatie pentru ca frica a stat ca un tampon in cautarile lor, vom gasi abandonuri sau evenimente percepute ca fiind abandonuri, vom gasi lipsa atentiei, a dragostei, a eficientei, vom gasi tot felul de frici, negari, perceptii eronate, violenta fizica sau psihica etc. (lista poate continua). Am cunoscut, insa, foarte multe persoane care si-au facut din frica un "aliat" care sa-i motiveze in a invinge orice obstacol. Si-au demonstrat ca frica te poate face constient de propriile obstacole si te face competitiv nu cu altii, ci cu tine, iar asta i-a facut mai atenti cu ce gandesc, cu ce isi doresc, cu propriul corp, la propria atitudine fata de viata in general si la viata celorlati. Au considerat viata lor un dar si ca pot functiona frumos si sanatos daca isi urmeaza instinctul.
Instinct care ne ghideaza, cu conditia sa-i urmam indemnul si sa nu-l mai ignoram sau sa-l abandonam. Ma refer la acele emotii pe care le simtim inaintea oricarui demers fizic. Emotia atasata primului gand atunci cand dorim sa facem ceva, sa mergem undeva, sa cunoastem pe cineva, sa realizam ceva etc. Gandul este cel care da curs actiunii. Insa inainte de a actiona, acel gand a avut atasat o prima emotie inconstienta, aceea instinctuala. Daca aceasta prima emotie (mesaj) nu am urmat-o, intervine constientizarea si atunci urmam ratiunea invatata si exersata in decursul vietii noastre. Acea prima emotie ne poate ghida pentru a lua hotararea cea mai buna. Daca emotia este perceputa ca fiind negativa, este cazul sa intarziem sau sa anulam actiunea; daca emotia este perceputa ca fiind pozitiva, atunci...toate panzele sus si totul va iesi bine.
Avem nevoie de exercitiu pentru a fi in buna comuniune cu instinctul nostru, pentru ca in decursul vietii am pierdut legatura cu el. Sa-l readucem la locul pentru care ni s-a dat si sa ne folosim de el in fiecare moment al vietii noastre. El nu se supara!  Este necesar sa incepem sa fim receptivi la tot ce avem prin natura constructiei noastre. Sa renuntam la negativitate, indiferent de unde vine ea - din ganduri sau din actiuni - si sa renuntam la minciuna.
Axati-va modul de gandire pe lucruri pozitive. Faceti exercitii de gandire pozitiva, prelucrati-va gandurile incat sa va creeze emotii pozitive si urmati-va instinctul, el nu va va abandona niciodata si nici nu va va insela vreodata pentru ca, prin comparatie cu ce constientizam noi despre noi in functie de evenimentele din viata si de starea noastra, instinctul nu are motive sa minta, sa insele sau sa castige ceva, "lucreaza" pentru noi si in beneficiul nostru.
Noi suntem cei care vom avea de castigat si nu de pierdut.
Instinctul este binefacerea si binecuvantarea vietii noastre si cel mai de nadejde ghid si aliat!
Este Ghidul Nostru Suprem!




Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cei 7 ani de-acasă

O expresie folosită atât de des și în exces, încât cred că începe să-și piardă din sensul ei adevărat. Dar care este sensul adevărat?  De cele mai multe ori auzim folosindu-se expresia de către cei mai în vârstă decât noi, nemulțumiți de o anume atitudine și făcând referire în mod strict la respectul pe care ar fi trebuit să-l primească, în funcție de o situație anume.  Dar ce înseamnă mai exact cei 7 ani de acasă? Pentru că, în mod sigur, înseamnă mult mai mult decât acel respect la care se face referire.  Vouă ce va evocă atunci când auziți făcându-se referire la cei 7 ani de acasă? Presupun că aproape imediat și fără să vreți se declanșează pe ecranul mintii filmul copilăriei voastre, cu diverse scene împreună cu persoane care au făcut parte, implicit, din aceste amintiri.  Cei 7 ani de acasă înseamnă de fapt, acei ani pe care i-am petrecut până a pleca la școală, iar de cei 7 ani sunt, de cele mai multe ori responsabili părinții. Pentru că majoritatea fac referire la educația p

Metoda Pneuma - cea mai puternica si eficienta metoda de respiratie

"După cât ne putem da seama,  singurul scop al existenţei umane e  să aprindă o lumină în întunecimea fiinţei." - C.J.Jung   Pentru aceia care nu cunosc sau nu au auzit de aceasta tehnica bazata pe fructificarea a ceva atat de simplu si natural cum este respiratia, voi face o scurta introducere si mai jos redau din propria experienta. Respiratia Holotropică (RH) este o metoda eficienta de explorare transpersonala, de transformare si vindecare. Desi folosita inca din antichitate, a fost studiata, practicata si elaborata in ultima jumatate de veac de dr. Stanislav Grof si sotia sa, Christina Grof, fondatorii psihologiei transpersonale. Exista mai multe metode de respiratii holotropice, printre care se numara si metoda Pneuma care a fost dezvoltata de  psihoterapeutul peruan Juan Ruiz Naupari. Este o forma de psihoterapie transpersonala, printre care se mai numara  psihoterapia integrala (K.Wilber), psihosinteza (R. Asagiolli), training autogen (J.Schultz), constelatii

Interpretari...

Testul arborelui  - interpretare pentru B.I.M ., 18 ani, 6 luni Se spune ca imaginea arborelui desenat este suportul proiectiei noastre, avand rolul pe care il are si oglinda, anume acela de a reflecta propria imagine a propriei persoane. Prin urmare, prin desenarea arborelui ne desenam pe noi asa cum suntem, cei adevarati si nu acea imagine "slefuita" pe care dorim s-o aratam celorlalti si pe care o vad ceilalti, iar aceasta o stim toti din propria experienta, ca numai "noi cu noi" reusim  sa fim sinceri si "dezgoliti" de masti.  "Imaginati-va ca mai sus exista o persoana vie. Ce sentimente va incearca uitandu-va la imagine?" Generalitati: Imaginea de ansamblu, se poate interpreta  in cateva cuvinte: grandoare, goliciune, singuratate, tendinte depresive, "deplasare" din anotimpul real, adica lipsa de constientizare a realitatii, inchidere, frica de exteriorizare. Starea psihica generala inaintea desenului era

Dependenta emotionala

Iubirea adictiva inseamna dependenta de cineva exterior sinelui in incercarea de a raspunde unor nevoi nesatisfacute, de a evita temeri sau suferinta emotionala, de a rezolva probleme (din copilarie, cel mai frecvent) si de a mentine echilibrul. Paradoxal, ea se naste din incercarea de a tine viata sub control, tentativa soldata chiar cu pierderea controlului prin atribuirea unei puteri personale altcuiva. In spatele oricarei relatii obsesive se strecoara convingerea ca o astfel de adictie serveste unui scop inalt. Pentru mintea inconstienta, iubirea adictiva este ceva firesc, de vreme ce este resimtita ca o conditie necesara a supravietuirii (“nu pot sa traiesc fara tine“).  Relatia dependenta e sanatoasa doar cand esti mic – atunci chiar ai nevoie de parintii tai ca sa supravietuiesti. Numai ca daca nu ti-au fost satisfacute nevoile atunci cand erai mic, vei cauta un parinte surogat in partenerul tau ca sa rezolve aceste afaceri neincheiate. Altii pot dezvolta exact comportament

Regresie si fixatie? Unde va aflati? ©

Timpul nu-mi permite foarte mult, insa incerc sa dau acestei ultime zile din septembrie o ultima postare, iar aceasta se leaga strans de unele obiceiuri ale noastre si...nu numai. Redau, mai jos, cateva mentiuni legate de stadiile de dezvoltare pe care ni le-a lasat mostenire Freud, si vin cu aceasta postare in mod special pentru un vechi amic cu care m-am vazut de curand, si cu care m-am amuzat (!!??) pe seama fumatului si facand referire la stadiul la care am ramas fixati. Printre fumurile noastre am incercat sa facem conversatie, aducand in discutie diverse subiecte, mai vechi, mai noi, fosti colegi, foste cunostinte sau pur si simplu conversam si chiar ne dadeam cu parerea acolo unde poate ca subiectul ne depasea. Am readus la zi, in decurs de cateva ore, perioada lunga in care nu ne-am vazut si am lasat ca timpul sa se astearna rapid peste noi. Cam asa fac vechii amici care se revad dupa o perioada de niste ani, timp in care viata si-a vazut de cursul ei, adaugand cate