Vin din nou sarbatorile si ne amintesc, ca de fiecare data, ca suntem construiti din si cu multe sentimente, multe ganduri bune si multa dorinta de a fi alaturi de cei care au nevoie de noi. Sentimente pe care, cu cat inaintam in varsta, le "anihilam" cu griji (sau cu grija), ganduri negative, multa munca, mult stres, multe probleme si multe alte probleme cotidiene sau nu.
Este important sa ne analizam sentimentele de fiecare data si in fiecare moment al vietii noastre, analizand ce este important si ce nu este important pentru funtionarea psihica si spirituala a fiintei noastre. Nu inseamna ca este nevoie sa fim sentimentali, daca asta simtiti din acest mesaj, dar este nevoie sa fim corecti sentimental fata de noi si stiu ca uneori deranjeaza ca acea fateta de persoana sentimentala slabeste din importanta impozanta a mastii cu care ne afisam in diverse imprejurari ale vietii noastre. Insa atunci cand ajungem acasa este necesar ca masca/mastile de peste zi sa fie scoase si aruncate sau date la o parte, iar atunci cand ne privim in oglinda sa ne vedem curati si sinceri in descoperirea persoanei din oglinda. Ar fi corect pentru noi sa facem asta, exact asa cum atunci cand intram in casa ne spalam pe maini sau pe fata, curatindu-ne de murdaria de afara. De ce ar fi greu sa facem asta si cu mastile noastre si privindu-ne cu sinceritate sa recunoastem adevarata noastra fata, curatata si despovarata de mastile pe care le consideram frumoase si stralucitoare?
Este important sa ne analizam sentimentele de fiecare data si in fiecare moment al vietii noastre, analizand ce este important si ce nu este important pentru funtionarea psihica si spirituala a fiintei noastre. Nu inseamna ca este nevoie sa fim sentimentali, daca asta simtiti din acest mesaj, dar este nevoie sa fim corecti sentimental fata de noi si stiu ca uneori deranjeaza ca acea fateta de persoana sentimentala slabeste din importanta impozanta a mastii cu care ne afisam in diverse imprejurari ale vietii noastre. Insa atunci cand ajungem acasa este necesar ca masca/mastile de peste zi sa fie scoase si aruncate sau date la o parte, iar atunci cand ne privim in oglinda sa ne vedem curati si sinceri in descoperirea persoanei din oglinda. Ar fi corect pentru noi sa facem asta, exact asa cum atunci cand intram in casa ne spalam pe maini sau pe fata, curatindu-ne de murdaria de afara. De ce ar fi greu sa facem asta si cu mastile noastre si privindu-ne cu sinceritate sa recunoastem adevarata noastra fata, curatata si despovarata de mastile pe care le consideram frumoase si stralucitoare?
Sunt persoane care nu reusesc sa faca acest exercitiu si sa-si arunce masca nici macar in propria intimitate, iar goliciunea care vine din interior razbate puternic intr-un suflet plin razbunari, rautati, invidii si sentimentalisme afisate in zambete inselatoare. Ajungem astfel sa credem ca toate aceste masti sunt reale si ca dincolo de ele exista un "monstru", iar daca asta se crede, sa nu uitam ca acel "monstru" de care ne este teama a fost creat de noi. Rolul si valoarea sentimentelor tin de realitatea exprimarii noastre reale si nu cea construita din principii care au legatura cu inselatoria prin aplicarea mastilor. Inselatorie incepand in primul rand cu propria persoana. Nu este necesar sa afisam sentimente doar pentru a fi pe plac cuiva pentru ca intr-o zi vom descoperi ca ne-am inselat pe noi, iar ceilalti vor simti instinctiv inselatoria si ne va raspunde cu aceeasi moneda sau ne va evita. Chiar daca uneori este extrem de dificil sa ne confruntam cu propriile sentimente sau cu sentimentele celorlalti, nu este un remediu sa le evitam ci doar sa le confruntam, numai asa vom sti care este valoarea reala a constructiei noastre: privindu-le, confruntandu-le si acceptandu-le. Sa ne acordam rasfatul de a ne cunoaste si a ne confrunta cu realitatea sentimentelor noastre nu este decat un confict pe care putin cate putin vom incepe sa-l castigam. Castigam doar atunci cand nu ne mintim, nu exageram si nu avem tendinta de a ne invalui intr-o mantie de sentimentalisme ireale, doar pentru a face pe plac celor cu care intram in contact. Atitudinea fata de sentimentele noastre ar trebui sa fie una corecta, sincera, fara exagerari, fara sa schimbam valoarea si traiectoria realitatii. Uneori poate parea dificil sa facem asta si poate avem tendinta de a exagera sau a evita pentru ca nu putem gestiona sentimentele noastre, dar bucuria "revederii" cu sentimentele sincere si adevarate nu se poate compara cu micimea mastilor care acopera frumusetea din noi. Perseverenta are drumul ei care este unul invingatoar. De fapt invingatori suntem doar noi si avem numai de castigat. Nu trebuie sa ne fie frica nici de emotiile noastre si nici de sentimentele noastre, pentru ca sunt ale noastre si nu ale altcuiva. Si ce este al nostru...este al nostru, nu le putem nici transfera si nici abandona. Putem doar sa le facem mai bune, sa le intelegem, sa fie suportabile si sa le acordam atentia si locul in sufletul nostru. Acceptarea face si ea parte din acest proces, la fel cum face parte si schimbarea a ceva ce ne face sa nu ne simtim confortabil cu noi, dar schimbarea intervine cu atentie acolo unde dorim sa schimbam ceva din urat in frumos de exemplu, iar aceasta schimbare modifica atitudinea in fata vietii noastre.
Pentru ca se apropie cu pasi repezi sarbatorile mult dorite si asteptate, va doresc sa aveti suficient timp si atentie pentru voi si suficient ragaz pentru a da sentimentelor adevarata valoare in viata voastra.
Pentru ca se apropie cu pasi repezi sarbatorile mult dorite si asteptate, va doresc sa aveti suficient timp si atentie pentru voi si suficient ragaz pentru a da sentimentelor adevarata valoare in viata voastra.
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Ai o parere? Spune-o!
Cu seriozitate, responsabilitate si fara continut ofensator, rasist, vulgar sau neadecvat.