Treceți la conținutul principal

Cum sa interpretam cosmarurile noastre? ©

Foarte multi dintre noi am avut sau inca mai avem cosmaruri sau am ramas cu amintirea unui/unor cosmaruri care ne provoaca disconfort. Se intampla ca de multe ori, daca suntem intrebati care este cosmarul de care ne amintim cel mai frecvent, cu siguranta ca vor veni in minte o multime de astfel de cosmaruri, cu diferenta ca la unii dintre noi intai apare emotia atasata si dupa aceea apare imaginea cu care se deruleaza respectivul cosmar. 
Dar ce ascunde in spatele lor aceste cosmaruri si cum sa le interpretam? Cosmarurile sunt catalogate a fi o amintire a unui eveniment care a avut loc candva sau chiar prelungirea unor evenimente care nu ne apartin (preluate sau transmise) sau o emotie a unui eveniment trait de care ne aducem sau nu aminte dar care declanseaza imagini inducand emotii negative. Asa se face ca uneori nu stim sa interpretam motivul pentru care se instalazeaza un cosmar, dar motivele exista, chiar daca nu le constientizam. Poate fi in structura noastra mesaje si emotii transmise inca dinainte de a fi conceputi sau pot fi transmise in perioada cand mama ne poarta in pantec. Emotiile si trairile se transmit catre noi ca o energie pe care o asimilam ca o matrice fara ca noi, mai tarziu, sa cunoastem sau sa recunoastem cauza si se poate sa nu aiba legatura directa cu noi. 
Chiar daca o vom intreba pe mama, cu siguranta ca nu-si va aminti de emotiile si trairile din toata perioada cat a durat sarcina, decat in masura in care va reflecta profund amintindu-si crampeie din toata aceasta perioada sau evenimente majore care au marcat-o si in niciun caz nu va face vreo legatura directa cu noi. Este posibil sa se simta vinovata daca i se va pune aceasta intrebare sau daca va constientiza ca sansele ca ea sa fie transmitatorul acestor cosmaruri o va face sa se simta vulnerabila si-i va creste mai mult vinovatia cu cat va analiza mai profundt. Sunt insa si situatii cand in familie atmosfera nu este una armonioasa, motiv pentru care mama va avea de suferit din pricina aceasta transmitandu-ne stari si emotii care mai tarziu vor prinde contur materializandu-se in cosmaruri sau frici diverse, fara ca noi sa fi experimentat ceva de genul acesta. 
Bineinteles ca exista si situtii cand frica este construita de noi prin prisma diverselor experiente traite si resimtite ca a fi periculoase si astfel dezvoltam o panica la care i se adauga emotia respectiva si facem tot posibilul sa ne protejam intr-un fel sau altul, insa frica este atat de puternica incat incepe sa se contureze imagini care ne sperie si ne face sa ne trezim inspaimantati, transpirati, cu inima batandu-ne foarte puternic si teama de a mai inchide ochii. Cosmarurile au ca baza frici conturate din diverse sperieturi mai ales cand suntem copii, iar restul il va face imaginatia noastra, construindu-ne un intreg peisaj inspaimantator cu emotii atasate si in mare parte negative, care ne fac sa tremuram chiar si atunci cand doar ne amintim un anume cosmar. As dori sa mentionez un aspect foarte important si anume ca cele mai multe cosmaruri sunt nefondate, ireale si construite de propria noastra imaginatie, de propria gandire pe fondul unor sensibilitati exacerbate, lipsei de incredere, lipsei de vointa sau teama de a infrunta ceva sau pe cineva, chiar daca acela suntem chiar noi.
Sunt insa si cosmaruri care se formeaza pe un fond real, cum ar fi un accident grav de masina, boli diverse cu urmari vizibile in detrimentul sanatatii si a unei vieti care pana atunci o considerasem a se desfasura in limite normale sau boli care in urma lor lasa transformari si deteriorari ale corpului vizibile.
Cum sa ne infruntam cosmarurile si sa le interpretam?
Inainte de toate este necesar sa fim atenti la emotia transmisa si intensitatea ei, cu cat este mai puternica cu atat ne simtim mai vulnerabili, prin urmare trebuie sa constientizam ce anume ne-a declansat cosmarul inainte de a ne fi culcat si la ce anume ne-am gandit inainte de a ne fi dus la culcare. Este important ce gandim inainte si ce emotii atasam. 
Daca, de exemplu, gandim ca ne este frica sa stingem lumina ca se va face intuneric, iar intunericul, am fost de cele mai multe ori invatati, aduce ceva rau, cu siguranta ca visul va urma gandul transmis (ca un cordon) si ca atare vom avea un cosmar in care se instaleaza intunericul sau ne simtim sufocati sau ca cineva sau ceva ne apasa incat vom simti ca ne sufocam efectiv. Este foarte important cu ce ganduri mergem la culcare, ce traim si experimentam in ziua respectiva, ce emotii am avut si cum le-am depasit. Este la fel de important sa ne eliberam de toate gandurile negative inainte de a merge la culcare pentru a reusi sa avem un somn linistit si fara surprize. 
Cosmarul este un ceas cu alarma care ne atentioneaza ca ceva nu este regula cu noi si trebuie sa-i dam atantia necesara gasind cauza care a dus la efect si nu sa amplificam efectul. Emotiile sunt de fapt atentionarea reala de catre creierul nostru care ne transmite mesaje si unde este necesar sa lucram. 
La fel de important este modificarea unor scene si emotii negative din cosmar astfel incat sa le transformam in emotii si energie pozitive, poti rescrie chiar finalul modificand intensitatea astfel incat sa te simti confortabil.
Lucreaza cu imaginatia ta creativa si cu energie pozitiva si aducandu-ti aminte ca tot tu ai fost acela care ai introdus imagini in cosmarul tau si emotii negative. Poti avea propriul jurnal de vise, astfel incat sa poti vedea daca unele se repeta, jurnal in care sa scrii tot ce iti amintesti, toate emotiile si tot ce consideri ca este important. 
Imagineaza-ti ca esti un regizor sau un scenarist in visul tau si vei vedea transformari. Succes!

p.s.. Este doar o mica parte din interpretarea matricii energetice a cosmarurilor avute.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cei 7 ani de-acasă

O expresie folosită atât de des și în exces, încât cred că începe să-și piardă din sensul ei adevărat. Dar care este sensul adevărat?  De cele mai multe ori auzim folosindu-se expresia de către cei mai în vârstă decât noi, nemulțumiți de o anume atitudine și făcând referire în mod strict la respectul pe care ar fi trebuit să-l primească, în funcție de o situație anume.  Dar ce înseamnă mai exact cei 7 ani de acasă? Pentru că, în mod sigur, înseamnă mult mai mult decât acel respect la care se face referire.  Vouă ce va evocă atunci când auziți făcându-se referire la cei 7 ani de acasă? Presupun că aproape imediat și fără să vreți se declanșează pe ecranul mintii filmul copilăriei voastre, cu diverse scene împreună cu persoane care au făcut parte, implicit, din aceste amintiri.  Cei 7 ani de acasă înseamnă de fapt, acei ani pe care i-am petrecut până a pleca la școală, iar de cei 7 ani sunt, de cele mai multe ori responsabili părinții. Pentru că majoritatea fac referire la educația p

Metoda Pneuma - cea mai puternica si eficienta metoda de respiratie

"După cât ne putem da seama,  singurul scop al existenţei umane e  să aprindă o lumină în întunecimea fiinţei." - C.J.Jung   Pentru aceia care nu cunosc sau nu au auzit de aceasta tehnica bazata pe fructificarea a ceva atat de simplu si natural cum este respiratia, voi face o scurta introducere si mai jos redau din propria experienta. Respiratia Holotropică (RH) este o metoda eficienta de explorare transpersonala, de transformare si vindecare. Desi folosita inca din antichitate, a fost studiata, practicata si elaborata in ultima jumatate de veac de dr. Stanislav Grof si sotia sa, Christina Grof, fondatorii psihologiei transpersonale. Exista mai multe metode de respiratii holotropice, printre care se numara si metoda Pneuma care a fost dezvoltata de  psihoterapeutul peruan Juan Ruiz Naupari. Este o forma de psihoterapie transpersonala, printre care se mai numara  psihoterapia integrala (K.Wilber), psihosinteza (R. Asagiolli), training autogen (J.Schultz), constelatii

Interpretari...

Testul arborelui  - interpretare pentru B.I.M ., 18 ani, 6 luni Se spune ca imaginea arborelui desenat este suportul proiectiei noastre, avand rolul pe care il are si oglinda, anume acela de a reflecta propria imagine a propriei persoane. Prin urmare, prin desenarea arborelui ne desenam pe noi asa cum suntem, cei adevarati si nu acea imagine "slefuita" pe care dorim s-o aratam celorlalti si pe care o vad ceilalti, iar aceasta o stim toti din propria experienta, ca numai "noi cu noi" reusim  sa fim sinceri si "dezgoliti" de masti.  "Imaginati-va ca mai sus exista o persoana vie. Ce sentimente va incearca uitandu-va la imagine?" Generalitati: Imaginea de ansamblu, se poate interpreta  in cateva cuvinte: grandoare, goliciune, singuratate, tendinte depresive, "deplasare" din anotimpul real, adica lipsa de constientizare a realitatii, inchidere, frica de exteriorizare. Starea psihica generala inaintea desenului era

Dependenta emotionala

Iubirea adictiva inseamna dependenta de cineva exterior sinelui in incercarea de a raspunde unor nevoi nesatisfacute, de a evita temeri sau suferinta emotionala, de a rezolva probleme (din copilarie, cel mai frecvent) si de a mentine echilibrul. Paradoxal, ea se naste din incercarea de a tine viata sub control, tentativa soldata chiar cu pierderea controlului prin atribuirea unei puteri personale altcuiva. In spatele oricarei relatii obsesive se strecoara convingerea ca o astfel de adictie serveste unui scop inalt. Pentru mintea inconstienta, iubirea adictiva este ceva firesc, de vreme ce este resimtita ca o conditie necesara a supravietuirii (“nu pot sa traiesc fara tine“).  Relatia dependenta e sanatoasa doar cand esti mic – atunci chiar ai nevoie de parintii tai ca sa supravietuiesti. Numai ca daca nu ti-au fost satisfacute nevoile atunci cand erai mic, vei cauta un parinte surogat in partenerul tau ca sa rezolve aceste afaceri neincheiate. Altii pot dezvolta exact comportament

Regresie si fixatie? Unde va aflati? ©

Timpul nu-mi permite foarte mult, insa incerc sa dau acestei ultime zile din septembrie o ultima postare, iar aceasta se leaga strans de unele obiceiuri ale noastre si...nu numai. Redau, mai jos, cateva mentiuni legate de stadiile de dezvoltare pe care ni le-a lasat mostenire Freud, si vin cu aceasta postare in mod special pentru un vechi amic cu care m-am vazut de curand, si cu care m-am amuzat (!!??) pe seama fumatului si facand referire la stadiul la care am ramas fixati. Printre fumurile noastre am incercat sa facem conversatie, aducand in discutie diverse subiecte, mai vechi, mai noi, fosti colegi, foste cunostinte sau pur si simplu conversam si chiar ne dadeam cu parerea acolo unde poate ca subiectul ne depasea. Am readus la zi, in decurs de cateva ore, perioada lunga in care nu ne-am vazut si am lasat ca timpul sa se astearna rapid peste noi. Cam asa fac vechii amici care se revad dupa o perioada de niste ani, timp in care viata si-a vazut de cursul ei, adaugand cate