Disfunctii sexuale

    Majoritatea disfunctiilor sexuale clasificate pot fi categorisite ca tulburari ale dorintei, ale excitatiei sau orgasmului. Multa vreme, tehnicile comportamentale au fost cele care au dominat tratamentul disfunctiilor sexuale, numai ca in urma unor studii s-a demonstrat ca rezultatele nu erau tocmai cele asteptate, in sensul ca nu erau mari schimbari.

    Sexologii au recunoscut ca motivatia cuplurilor, starea relatiei conjugale si simptomele specifice sexuale au un impact major in luarea deciziei daca tehnicile sunt eficiente. Aparitia unor medicamente pentru disfunctia erectila, cum ar fi Viagra, a schimbat practica terapiei sexuale, dar din practica clinicienilor acestia stiu ca atunci cand exista o problema sexuala si este expusa intr-un interviu, ea este doar varful problemei. Insa tot aparitia medicatiei specifice disfuntiei erectile a dus si la nasterea unor variate probleme conjugale, iar cuplurile care ajunsese la un echulibru cat de cat in relatia lor, s-au vazut in situatia de a renegocia relatia lor maritala, pentru a intelege natura problemelor legate de intimitate, marcate de disfunctia erectila.

    Unii barbati scapati de anxietatea legata de mentinerea sau atingerea erectiei, au inceput sa aiba legaturi extraconjugale, iar aceasta a constituit alta problema. Insa indiferent daca exista cauze fizice legate de simptom, pentru multi barbati este o lovitura in autostima lor cand nu pot sustine un act sexual.

    Levine a determinat 3 elemente ale dorintei sexuale care trebuie sa functioneze in sincronie pentru ca dorinta si excitatia sa fie adecvate : pulsiunea, dorinta si motivatia.

    Pulsiunea – poate fi afectata de factori fizici, cum ar fi nivelul de hormoni, bolile medicale sau medicamentele ;

    Dorinta – este mai intim legata de factori de ideatie (frica de HIV, religia, etc.) sau cognitiv constienti ;

    Motivatia – este intim legata de nevoile relationale de obiect inconstiente si este componenta cea mai probabila ca punct de focalizare intr-o interventie terapeutica.

    Toate aceste 3 elemente trebuie evaluate si intelese de ce nu sunt integrate intr-un intreg functional.

    Problema din relatia nonsexuala a cuplului pot fi motivul pentru majoritatea cazurilor de inhibitie a dorintei sexuale. Multe cupluri care incep o terapie maritala sau sexuala, relationeaza inconstient unul cu celalalt precum cu parintele de sex opus, iar cand se intampla acest lucru, relatiile sexuale pot fi resimtite ca incestuoase si gasesc rezolvarea prin evitarea completa a sexului.

    Un exemplu ar fi cand sotia a recunoscut ca si-ar fi dorit ca sotul ei sa esueze in terapia sexuala, iar aceasta trauma era motivata de faptul ca sotul ei ar fi putut deveni « afemeiat » ca si tata ei, daca si-ar recapata functionarea sexuala normala.

    Capacitatea noastra pentru excitatie si dorinta sexuala este in legatura intima cu relatiile noastre interne de obiect. S-a postulat ca ar exista 2 sisteme de obiecte rele, si anume : Eul libidinal si obiectul libidinal, in care Eul tanjeste dupa un obiect tentant si obiectul libidinal in care Eul simte ura si manie pentru un obiect atacator, neglijent sau care abandoneaza.

    Aceste abstractii metapsihologice pot fi mai usor intelese prin examinarea dezvoltarii unei relatii tipice. Indivizii sunt atrasi unul de celalalt ca rezultat al activitatii de obiect libidinal sau obiect care excita nevoia si fiecare il priveste pe celalalt ca pe un obiect excitant, iar pentru a mentine starea ideatizata de « iubire », fiecare trebuie sa reprime obiectul antilibidinal. Intr-o casatorie, de exemplu, dorinta sexuala este mult afectata de stadiul de dezvoltare al casatoriei insasi.

    In evaluarea psihodinamica a dorintei sexuale inhibate trebuie recunoscuta posibilitatea ca « pacientul desemnat » sa nu fie cel care are nevoie de tratament. De exemplu : un partener sufera de o tulburare de panica, incat celalalt partener poate percepe acest lucru ca un abandon.

    Pacientii cu tulburari primare, in special cei cu schizofrenie si bordeline severe, pot gasi actul sexual covarsitor pentru Eul lor fragil, cauzele fiind factori motivationali care inhiba dorinta sexuala, ca anxietatea de dezintegrare, persecutorii si abstinenta de la o relatie sexuala poate aparea un mod de a-si pazi integritatesa Sinelui. In astfel de tulburari sexuale, trebuie decis care terapie este benefica. Deseori se folosesc combinatii de tratament.

    Impactul schimbarilor in performanta sexuala a unui cuplu poate avea insa si efecte care necesita interventie psihoterapeutica. Depinde de cat de motivat este un cuplu in a-si rezolva problemele.

    In cazurile in care exista o istorie de trauma sexuala, terapia sexuala poate fi resimtita ca o forma de trauma, unde problemele sexuale sunt profund inradacinate si devin egosintonice, satisfacand astfel unele nevoi psihologice.

    Multi pacienti cu disfunctii sexuale sunt convinsi ca nu ar trebui sa simta placere sexuala, prin asta mentinandu-si simptomatologia.

Lucrare prezentata si sustinuta curs formare psihodinamica                                                                              

Bibliografie: Tratat de psihiatrie psihodinamica de Glen O. Gabbard