Licuricii adolescentei ©

Adolescenta. O perioada frumoasa, o perioada de transformari, o perioada de trairi intense, de experiente, de multe vise, optimism si cautari. Incercam sa ne definim drumul, sa facem visurile adevarate, sa le concretizam, incercam sa aflam cine suntem cu adevarat si incercam sa traim din plin. Poate fi si perioada razvratirilor multiple, sentimentul ca nimeni nu ne intelege, avem senzatia ca nimeni nu a experimentat ce experimentam noi, avem senzatia ca suntem unici si suntem tentati de a ne ascunde in spatele sentimentelor si dorintelor exagerate uneori. Alteori suntem rebeli, iar ceilalti ne privesc cu nedumerire sau cu regret, sau chiar cu suparare incercand sa ne sfatuiasca intr-un fel sau altul. De cate ori nu incearcau necontenit parintii sa ne dea sfaturi pe care nu le asculta nimeni? Sfaturi care treceau, uneori, ca un vant rece pe la urechile noastre, gandindu-ne intr-un mod simplist ca "ce stiu ei?!", crezand ca trairile nu ni le intelege nimeni, nici macar ei. Dar ascultam, in schimb, sfatul unor prieteni binevoitori, care ne ademeneau in cercuri dintre cele mai critice uneori, dubioase si pe care nu le vedeam si ne afundam intr-un mediu care ne departa de la adevaratul drum propus, visat, si pe care ni-l proteja cu atata ingrijorare cei apropiati noua. Rataciri. Unii ratacesc in cautari alaturi de cei pe care ii accepta ca fiindu-le "prieteni" si nu-si mai regasesc adevaratele valori pentru care au depus atata energie si atata efort si pregatire. Fiecare o defineste in felul lui, fiecare traire este unica, fiecare experienta este fantastica si batatoreste drumul pe mai departe, strangand amintiri dintre cele mai diverse. Licuricii care ne lumineaza exuberanta si ne face nelinistiti, ne calauzeste spre experiente noi, mereu altele, dorinta de cautare este neobosita, dragostea este mai intotdeauna infierbantata si plina de scantei si mereu mai profunda si la fel de neinteleasa.
Daca ma gandesc la adolescenta anilor '70-'80, prin comparatie, nu stiu daca neaparat difera in vreun fel de cea de acum, facand referire la trairi, rataciri rebele, dragoste, distractii si prieteni. Difera doar din punct de vedere al accesului la informatie si multiplele avantaje si dezavantaje pe care le-a creat libertatea de dupa anii '90. Exista totusi o diferenta, iar aceasta, cel putin din punctul meu de vedere, pare a departaja major cele doua perioade. Anume aceea ca adolescentii din acea perioada aveau inca "iz" de copilarie in atitudine, pe cand acum parca adolescenta a disparut, daca n-ar exista varsta care delimiteaza perioadele si sa le departajeze, as crede ca, astazi, s-a trecut direct la maturitate, pentru ca nu mai vad fete de copiii decat foarte rar, adica acea inocenta copilareasca pe care o da varsta adolescentei. Mie mi se pare o mare pierdere aceasta trecere rapida la maturitate inceputa mult prea devreme, lasandu-i adolescentei doar farame din care sa se hraneasca, astfel neputand "supravietui" prea mult. Pastrarea inocentei pare astazi greu de pastrat, in primul rand ca...nu mai este la moda, ar spune adolescentii. Motivul ar putea fi agitatia pentru supravietuire care consuma din energia inocentei, trecerea rapida la inceperea vietii sexuale, trecerea rapida la o alta etapa care o acopera pe alta, din dorinta de a fi cat mai rapid independenti.

Daca aceste constatari credeti ca nu sunt reale, va invit sa va sustineti parerile. Oricare ar fi ele: pro sau contra. Cu rugamintea ca trebuie respectata opinia fiecaruia, chiar incepand cu a mea, in cazul in care ar exista vreuna.

Etichete