Se spune ca este una dintre cele mai puternice mantre. Om - Sunetul universului. Energia universală sau forța lui Dumnezeu despre care se spune că este pusă în acțiune prin vibrația sunetului Om. Mani - Tradus în mod obișnuit ca „bijuterie", Mani trebuie privit în termeni de fiecare silabă. Primul sunet „ma” este destinat să elibereze gelozia și atașamentul, în timp ce sunetul „ni” este destinat să cultive autocompasiunea și răbdarea pe măsură ce eliberăm dorințele. Padme - Adesea tradus ca lotus, reprezintă un simbol pentru înțelepciune. Prima silabă, „tampon”, eliberează judecăți și prejudecăți pe care le deținem, în timp ce a doua silabă, „eu”, ne mărește concentrarea pe măsură ce eliberăm acele judecăți. Hum - Silaba finală, hum se spune că reprezintă forța de neclintit și este folosită pentru a cultiva un sentiment de înțelepciune interioară, în timp ce eliberează gânduri de ură sau agresivitate.

Sa nu uitam sa ne bucuram!  Ce inseamna bucuria? Din punctul meu de vedere inseamna acea stare de confort, energie pozitiva, relaxare, starea de bine, sanatate, dorinta de a realiza sau euforie. Unde si in ce gasim bucuria?  Uneori ne intampina de la rasaritul soarelui si pana la apus in toate activitatile noastre mici sau mari.  O putem gasi in orice, indiferent cat de mic sau insignifiant ar fi acel ceva in viata noastra. Nu avem motive sa alungam bucuriile mici. Bucuriile mici au esenta si efectul lor pentru a reda starea pozitiva, construind pas cu pas o bucurie mai mare, pentru ca lucrurile mici le construiesc pe cele mari! Cateodata ne lasam condusi de stari negative fara vreun motiv anume, continuand sa dam amploare si importanta unor evenimente nesemnificative, diminuand sau eleminand bucuria zilei care abia incepe. Am cunoscut persoane, relativ tinere, care-si incep ziua setati pe stres, nervi, pusi pe harta, negasind nimic care sa le schimbe starea si nici nu-si i

Această meditație îți acompaniază muzica sufletului.  Ai nevoie doar de relaxare, liniște și o pereche de căști.  O poți face oricând dorești, pentru a te simți în armonie în fiecare zi și cu fiecare zi.

Continui sa promovez gandirea pozitiva si ma intreb de ce ar trebui sa fac asta sau pentru care motiv este necesar sa promovezi gandirea pozitiva si efectele ei benefice? Pe termen lung, bineinteles. Raspunsul este atat de aproape si se gaseste in fiecare dintre noi. Nu conteaza varsta, profesia, pozitia sociala sau mai stiu ce, ci conteaza doar convingerile, atitudinile si comportamentele noastre. Intreband diverse persoane daca se iubesc sau se plac, am constatat diversitatea starilor si emotiilor atasate, precum si numeroase motive drept raspuns la o intrebare...banala. Pare o intrebare simpla sau banala, insa profunda! Suntem obisnuiti sa ne gandim la noi cu iubire, iertare, respect si placere? Raspunsurile sunt atat de variate. Cei mai multi raspund ca nu s-au gandit niciodata la asa ceva, sau "cum adica sa ma iubesc pe mine? ce intrebare este asta?, sa ma plac? cum adica?, de ce?" O simpla intrebare reuseste sa declanseze un razboi interior, tema de gandire,

Pentru a intelege si a simti ce ne transmite interlocutorul nostru, trebuie sa fim inzestrati cu empatie, un termen pe care nu toti il inteleg sau nu toti il au, dar in esenta inseamna a avea constiinta de sine; recunoasterea unor sentimente, dorinte, idei si reprezentarea lor in anumite actiuni, manifestari sau realizari, atat in cel ce reprezinta toate acestea, adica in cel ce empatizeaza cat si in obiectul empatizarii; a avea disponibilitatea unui cadru moral de referinta; recunoasterea lumii exterioare. Dintre toate acestea enumerate mai sus, nu ii putem incadra sau regasi pe cei cu tulburari de personalitate, cum ar fi cei cu tulburari narcisice si cei cu tulburari antisociale, persoanele cu autism si cei cu sindromul Asperger, care in mare parte are multe caracteristici regasite in autism, atunci cand este vorba de recunoasterea lumii exterioare, recunoasterea unor sentimente, dorinte, idei si reprezentarea lor. In aceasta categorie i-as mai incadra chiar si pe ipohondri,

Repostare din 2013 In aceasta seara frumoasa si racoroasa de august m-am gandit ca acest blog, pentru care am depus atata efort si l-am parasit fara ca macar sa mai scriu ceva, cateodata, merita atentia mea. Ma simt inconfortabil cu sentimentele de acum si cu cele pe care pe parcursul a doi ani si ceva le-am investit in acest blog.  Asa ca in seara aceasta imi fac putin timp sa fiu aici, acum si altfel . Aici pentru ca sunt exact unde trebuie sa fiu. Aici aproape de povestile mele cu oameni si despre viata lor. A ici cu sentimentele revederii care-ti da emotii. Aici cu amintiri cu tot si cu toate povestile oamenilor care au prins contur si viata, prin eseurile mele si din care cei care au cautat si au poposit cateva momente aici au facut-o cu sentimentul ca ceva le-a fost de ajutor. Intotdeauna am considerat ca oamenii vor aprecia si vor avea ceva de invatat din lectiile de viata ale celorlalti, chiar si pentru faptul ca nu se simt singuri.  Prin urmare sunt aici .  Acu

Viata ne ofera experiente dintre cele mai variate si pe tot parcursul ei facem tot ce este posibil sa acumulam invataminte si, pe cat posibil, sa nu repetam aceleasi greseli. Cu toate acestea, le repetam (pe unele) incontinuu, intrebandu-ne suparati si apasat "oare de ce?"  Da' chiar! Oare de ce?  Posibilele raspunsuri poate ca nu ne sunt pe plac si intotdeauna ne regasim in fata aceleiasi intrebari, mereu stresanta, enervanta si agasanta, fara sa facem ceva concludent sau constructiv, fara sa incepem sa cautam de la un punct de pornire al problemei, care, intamplator, nu este nici prea departe.  Ne place? Nu stiu. Ne convine? Nici asta nu stiu. Ne enerveaza? Poate ca da. Atunci, de ce sa nu o rezolvam pentru a merge mai departe?  Posibile raspunsuri: - nu vrem sa stim, negand mai mereu ca ar exista vreo problema; - nu ne convine ce descoperim la propria persoana; - nu ne-am invatat lectia si ramanem repetenti la aceeasi materie; - nu gasim forta si cu

Cand ajungem acasa si inchidem usa, ramanem doar noi cu...noi si toate ale noastre asa cum le-am adunat de prin drumurile noastre, cu tot bagajul vietii noastre de care nu ne putem desparti si pe care nu-l putem depozita la usa cum facem cu o valiza!  Si...inchidem usa! Cand am inchis usa ramanem departe de ochii lumii, cei adevarati, dezgoliti de masti si interese, dezgoliti de aparente, dincolo de ziduri.  "Cine sunt eu?" - este intrebarea pentru care pierdem atat de mult timp si ne implicam emotional si sentimental in cautarea raspunsurilor incat uitam, de cele mai multe ori, cine suntem si ce este mai important. Linistea care se asterne cand inchidem usa ne forteaza sa ne bagam in seama, ne inghioteste si chiar nu ne da pace. Oricat de mult vrem sa fugim, acest lucru este imposibil. Prin urmare avem nevoie de sinceritate, onestitate si fara jena. Doar noi cu noi! Linistiti, relaxati si impacati.   Fara minciuni, fara pacaleli, fara ocolisuri, fara resentimente. I