Treceți la conținutul principal

222: Spațiul Dintre Forțe

 


Nu fiecare număr sosește cu urgență.
Unele sosesc cu greutate.
222 nu întrerupe.
Nu aprinde.
Se menține.
Primul Strat: Dualitatea Recunoscută
Numărul 2 nu este un început.
Este divizare.
Momentul în care cineva devine conștient de un altul.
De sine și de altul.
Asta și aia.
Acțiune și reacție.
Acolo unde 1 declară existența, 2 introduce relația.
Acum triplează-l.
222 nu este conflict.
Este conștientizarea forțelor multiple care coexistă.
Nu este încă rezolvat.
Nu este încă decis.
Este pur și simplu, prezent.
Al Doilea Strat: Câmpul de tensiune
222 apare atunci când ceva trage în mai multe direcții.
Nu haos.
Nu prăbușire.
Tensiune.
O simți înainte să o înțelegi.
Două căi.
Două gânduri.
Două interpretări ale aceluiași moment.
Niciuna greșită.
Nici complet corectă.
Ambele active.
222 este momentul în care polaritatea este vizibilă.
Unde poți simți împingerea și atragerea fără să fii consumat de niciuna dintre ele.
Asta este rar.
Majoritatea oamenilor se prăbușesc imediat într-o parte.
222 este felul în care se simte să nu te prăbușești.
Al Treilea Strat: Pauza Care Nu Este Pasivă
Pentru mintea neantrenată, 222 se simte ca așteptare.
Ca întârziere.
Ca și cum nimic nu s-ar întâmpla.
Asta este o interpretare greșită.
222 nu este inactivitate.
Este conținere.
Energie ținută fără eliberare.
Alegere suspendată fără evitare.
Este respirația ținută în partea de sus a inspirării, nu pentru că ești blocat, ci pentru că ești suficient de conștient ca să nu grăbești expirația.
Al Patrulea Strat: Oglinda Percepției
222 face ceva subtil.
Nu îți arată ce este adevărat.
Îți arată că mai multe adevăruri sunt active simultan.
Interpretarea ta.
Interpretarea lor.
Stratul tăcut de sub ambele.
Toate prezente.
Toate influențând.
Toate incomplete.
222 este oglinda care refuză să simplifice.
Îndepărtează iluzia că claritatea trebuie să vină imediat și o înlocuiește cu ceva mult mai inconfortabil, perspectiva.
Al Cincilea Strat: Alinierea prin Abținere
Majoritatea oamenilor cred că alinierea este mișcare.
Mișcare înainte.
Acțiune decisivă.
Direcție clară.
222 dezvăluie un alt tip de aliniere.
Alinierea abținerii.
Să nu reacționezi prea repede.
Să nu alegi prea devreme.
Să nu reduci tensiunea doar ca să scapi de disconfort.
Există o precizie în asta pentru că în momentul în care acționezi prea repede, distorsionezi rezultatul.
222 este inteligența de a aștepta fără să te pierzi în derivă, să susții fără să reprimi și să observi fără să te detașezi.
Al Șaselea Strat: Punctul de Convergență
Dacă rămâi suficient de mult timp în 222, ceva începe să se întâmple.
Nu extern.
Intern.
Tensiunea începe să se organizeze.
Forțele opuse încep să dezvăluie o a treia poziție ascunsă.
Nu compromis.
Nu cale de mijloc.
Integrare.
O direcție care nu putea fi văzută cât timp erai atașat de oricare dintre părți.
222 este mediul în care acest lucru devine posibil, dar numai dacă nu te grăbești să scapi de el.
222 nu este un semn de mișcare.
Este un semn că mișcarea nu este încă curată.
Nu ești întârziat.
Ești poziționat.
Forțele pe care le simți nu sunt obstacole.
Sunt intrări.
Date.
Semnale care alimentează o configurație mai amplă pe care încă nu o poți vedea pe deplin.
Majoritatea oamenilor abandonează acest spațiu prea repede.
Aleg una dintre părți.
Acționează.
Se mișcă și, făcând asta, ratează singurul lucru pe care îl oferă 222.
O claritate care nu poate fi forțată.
Nu rezolvi problema 222 decizând mai repede.
O rezolvi privind mai adânc, iar când momentul se schimbă în sfârșit, când tensiunea se eliberează de la sine și când mișcarea devine evidentă în loc de urgentă, vei înțelege ceva care schimbă totul.
Că pauza nu te ținea pe loc.
Ținea totul laolaltă...
Până când ai fost pregătit să te miști fără distorsiuni.
Sursa - Jason Gray

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cei 7 ani de-acasă

O expresie folosită atât de des și în exces, încât cred că începe să-și piardă din sensul ei adevărat. Dar care este sensul adevărat?  De cele mai multe ori auzim folosindu-se expresia de către cei mai în vârstă decât noi, nemulțumiți de o anume atitudine și făcând referire în mod strict la respectul pe care ar fi trebuit să-l primească, în funcție de o situație anume.  Dar ce înseamnă mai exact cei 7 ani de acasă? Pentru că, în mod sigur, înseamnă mult mai mult decât acel respect la care se face referire.  Vouă ce va evocă atunci când auziți făcându-se referire la cei 7 ani de acasă? Presupun că aproape imediat și fără să vreți se declanșează pe ecranul mintii filmul copilăriei voastre, cu diverse scene împreună cu persoane care au făcut parte, implicit, din aceste amintiri.  Cei 7 ani de acasă înseamnă de fapt, acei ani pe care i-am petrecut până a pleca la școală, iar de cei 7 ani sunt, de cele mai multe ori responsabili părinții. Pentru că majoritatea fa...

Metoda Pneuma - cea mai puternica si eficienta metoda de respiratie

"După cât ne putem da seama,  singurul scop al existenţei umane e  să aprindă o lumină în întunecimea fiinţei." - C.J.Jung   Pentru aceia care nu cunosc sau nu au auzit de aceasta tehnica bazata pe fructificarea a ceva atat de simplu si natural cum este respiratia, voi face o scurta introducere si mai jos redau din propria experienta. Respiratia Holotropică (RH) este o metoda eficienta de explorare transpersonala, de transformare si vindecare. Desi folosita inca din antichitate, a fost studiata, practicata si elaborata in ultima jumatate de veac de dr. Stanislav Grof si sotia sa, Christina Grof, fondatorii psihologiei transpersonale. Exista mai multe metode de respiratii holotropice, printre care se numara si metoda Pneuma care a fost dezvoltata de  psihoterapeutul peruan Juan Ruiz Naupari. Este o forma de psihoterapie transpersonala, printre care se mai numara  psihoterapia integrala (K.Wilber), psihosinteza (R. Asagiolli), training autogen (J.Schultz)...

Interpretari...

Testul arborelui  - interpretare pentru B.I.M ., 18 ani, 6 luni Se spune ca imaginea arborelui desenat este suportul proiectiei noastre, avand rolul pe care il are si oglinda, anume acela de a reflecta propria imagine a propriei persoane. Prin urmare, prin desenarea arborelui ne desenam pe noi asa cum suntem, cei adevarati si nu acea imagine "slefuita" pe care dorim s-o aratam celorlalti si pe care o vad ceilalti, iar aceasta o stim toti din propria experienta, ca numai "noi cu noi" reusim  sa fim sinceri si "dezgoliti" de masti.  "Imaginati-va ca mai sus exista o persoana vie. Ce sentimente va incearca uitandu-va la imagine?" Generalitati: Imaginea de ansamblu, se poate interpreta  in cateva cuvinte: grandoare, goliciune, singuratate, tendinte depresive, "deplasare" din anotimpul real, adica lipsa de constientizare a realitatii, inchidere, frica de exteriorizare. Starea psihica generala inaintea desenului era ...

Dependenta emotionala

Iubirea adictiva inseamna dependenta de cineva exterior sinelui in incercarea de a raspunde unor nevoi nesatisfacute, de a evita temeri sau suferinta emotionala, de a rezolva probleme (din copilarie, cel mai frecvent) si de a mentine echilibrul. Paradoxal, ea se naste din incercarea de a tine viata sub control, tentativa soldata chiar cu pierderea controlului prin atribuirea unei puteri personale altcuiva. In spatele oricarei relatii obsesive se strecoara convingerea ca o astfel de adictie serveste unui scop inalt. Pentru mintea inconstienta, iubirea adictiva este ceva firesc, de vreme ce este resimtita ca o conditie necesara a supravietuirii (“nu pot sa traiesc fara tine“).  Relatia dependenta e sanatoasa doar cand esti mic – atunci chiar ai nevoie de parintii tai ca sa supravietuiesti. Numai ca daca nu ti-au fost satisfacute nevoile atunci cand erai mic, vei cauta un parinte surogat in partenerul tau ca sa rezolve aceste afaceri neincheiate. Altii pot dezvolta exact comporta...

Regresie si fixatie? Unde va aflati? ©

Timpul nu-mi permite foarte mult, insa incerc sa dau acestei ultime zile din septembrie o ultima postare, iar aceasta se leaga strans de unele obiceiuri ale noastre si...nu numai. Redau, mai jos, cateva mentiuni legate de stadiile de dezvoltare pe care ni le-a lasat mostenire Freud, si vin cu aceasta postare in mod special pentru un vechi amic cu care m-am vazut de curand, si cu care m-am amuzat (!!??) pe seama fumatului si facand referire la stadiul la care am ramas fixati. Printre fumurile noastre am incercat sa facem conversatie, aducand in discutie diverse subiecte, mai vechi, mai noi, fosti colegi, foste cunostinte sau pur si simplu conversam si chiar ne dadeam cu parerea acolo unde poate ca subiectul ne depasea. Am readus la zi, in decurs de cateva ore, perioada lunga in care nu ne-am vazut si am lasat ca timpul sa se astearna rapid peste noi. Cam asa fac vechii amici care se revad dupa o perioada de niste ani, timp in care viata si-a vazut de cursul ei,...