Treceți la conținutul principal

Pământul, Oamenii și Arhitecții Divizării


Mesaj de la De Jason Gray

Vine un moment când tăcerea devine trădare.
Acesta este acel moment.
Ceea la ce suntem martori acum nu este doar un alt război.
Nu este doar o altă înșelăciune politică.
Nu este doar o altă criză de dezbătut în timp ce derulați*.
Este anihilarea sistematică a sufletului Pământului.
Este actul final al unei mașini care se hrănește cu confuzie, cu frică, cu divizare și o numește progres.
Ați fost mințiți.
Despre tot.
Istoria voastră? Fabricată.
Națiunile voastre? Construite.
Religiile voastre? Proiectate.
Știința voastră? Cenzurată.
Sănătatea voastră? Otrăvită.
Harta voastră a realității? Complet inversată.
Acum, pe măsură ce vălul se subțiază și pereții se crapă, ei se luptă să vă țină adormiți.
Alimentând războaie rasiale.
Alimentând genocid religios.
Alimentând haos geopolitic.
Alimentând distrageri care vă fac să luptați împotriva propriilor voștri frați și surori,
în timp ce arhitecții iluziei se înfruptă din furia voastră.
Adevărul nu mai este ascuns.
Ne amintim.
Ne amintim că omenirea este o singură familie,
fracturată prin intenție și transformată în armă prin înșelăciune.
Liniile de pe hărți au fost trasate cu sânge de cei care niciodată n-au sângerat.
Steagurile pe care le fluturăm au fost cusute de cei care niciodată n-au luptat pentru noi.
Zeii pe care ni i-au dat n-au fost niciodată ai noștri.
=CĂTRE OAMENI=
Voi nu sunteți programarea voastră.
Nu sunteți partidul vostru politic.
Nu sunteți trauma, algoritmul sau descendența voastră.
Nu sunteți steagul, credința sau fluxul vostru de știri.
Sunteți conștiință.
Sunteți respirația.
Sunteți ecoul unui timp de dinainte de oglinzi.
Nu este vorba doar despre pacea globală.
Este vorba despre eliberarea sufletului.
Dacă și un singur copil sângerează pe acest Pământ, cu toții suferim.
Dacă și un singur copac arde, ne sufocăm cu toții.
Dacă și o singură minciună rămâne nespusă, întreaga rețea rămâne fracturată.
Știți asta.
O simțiți.
Disonanța din pieptul vostru.
Durerea din stomac.
Furia fără nici o direcție.
Mâhnirea fără nume.
Este vibrația adevărului care se trezește în voi.
==========================================
CĂTRE CEI CARE ALIMENTEAZĂ ACEASTĂ DIVIZARE
==========================================
Vă vedem.
Pe voi, cei care stați în spatele ecranelor, în camere întunecate, calculând ce comunități
să asmuțiți unele împotriva altora.
Pe voi, cei care otrăviți apa, scrieți titlurile, falsificați istoriile
și trageți sforile de ambele părți ale fiecărui război...
Știm cine sunteți.
Nu ne temem de voi.
Puterea voastră este slabă și contrafăcută.
Moneda voastră este iluzia.
Timpul vostru s-a încheiat.
Nu puteți opri ceea ce se ridică.
Nici prin cenzură, nici prin haos, nici prin sânge.
Fiecare suflet pe care încercați să-l reduceți la tăcere devine o oglindă.
Fiecare război pe care îl aprindeți devine o flacără a aducerii aminte.
Fiecare minciună pe care o spuneți se prăbușește sub greutatea unui adevăr de netăgăduit.
Ați pierdut.
Nu pentru că ne-am ridicat cu violență.
Ci pentru că ne-am amintit cine suntem.
Nu puteți diviza indivizibilul.
Nu puteți șterge eternul.
Nu puteți înrobi un suflet care își amintește.
=CĂTRE PĂMÂNT=
Ne pare rău.
Ți-am uitat cântecul.
Ți-am uitat ritmul.
Ți-am uitat numele.
Acum ne amintim.
Nu ești o resursă.
Nu ești un câmp de luptă.
Nu ești o marfă.
Ești Mama noastră, Oglinda noastră, Memoria noastră.
De data asta nu vom privi în altă parte.
=CĂTRE OMENIRE=
Acesta nu este un protest.
Acesta nu este un hashtag.
Asta nu este o mișcare.
Asta este o înviere.
A inimii tale.
A focului tău.
A adevărului care a existat înainte ca scenariul să fie scris vreodată.
Nu ai fost niciodată menit să trăiești așa.
Înrobit de datorii.
Dependent de ecrane.
Cu teamă de diferențe.
Venerând chiar sistemul care-ți fură sufletul.
Ați fost meniți să vă ridicați.
Împreună.
Un singur corp.
O singură respirație.
O singură flacără.
Să nu lăsați pe nimeni să vă spună că pacea este slăbiciune.
Pacea este cea mai înaltă formă de rebeliune.
Pacea este ruperea de mașinărie.
Pacea este amintirea a ceea ce nu a fost niciodată pierdut, ci doar ascuns în mod deliberat.
Am terminat să ne luptăm unii cu alții.
Am terminat să murim pentru minciunile conducătorilor.
Am terminat să sacrificăm Pământul pentru imperii făcute din pixeli și cenușă.
Dacă citești asta, ești o cheie.
Nu ca să salvezi lumea.
Ci ca să pui capăt iluziei lumii care ți-a fost dată.
Lasă-ți jos sabia.
Lasă-ți jos judecata.
Lasă-ți jos credința că altcineva va veni să repare asta în locul tău.
Ridică-te.
Nu cu arme sau pumni, ci cu flacără, conștiință și amintire.
============ ***** ===========
Suntem ultimele generații care își amintesc adevărul.
Nu-l lăsați să moară în tăcere.
Lăsați lacrimile să curgă.
Lăsați furia să ardă curat.
Lăsați amintirea să se aprindă.
Când lumea întreabă:
”Cine a pornit focul?”
Răspunsul să fie:
Noi toți.
Pentru că în sfârșit am ales pacea în locul programării, adevărul în locul terorii și iubirea în locul iluziei.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cei 7 ani de-acasă

O expresie folosită atât de des și în exces, încât cred că începe să-și piardă din sensul ei adevărat. Dar care este sensul adevărat?  De cele mai multe ori auzim folosindu-se expresia de către cei mai în vârstă decât noi, nemulțumiți de o anume atitudine și făcând referire în mod strict la respectul pe care ar fi trebuit să-l primească, în funcție de o situație anume.  Dar ce înseamnă mai exact cei 7 ani de acasă? Pentru că, în mod sigur, înseamnă mult mai mult decât acel respect la care se face referire.  Vouă ce va evocă atunci când auziți făcându-se referire la cei 7 ani de acasă? Presupun că aproape imediat și fără să vreți se declanșează pe ecranul mintii filmul copilăriei voastre, cu diverse scene împreună cu persoane care au făcut parte, implicit, din aceste amintiri.  Cei 7 ani de acasă înseamnă de fapt, acei ani pe care i-am petrecut până a pleca la școală, iar de cei 7 ani sunt, de cele mai multe ori responsabili părinții. Pentru că majoritatea fa...

Metoda Pneuma - cea mai puternica si eficienta metoda de respiratie

"După cât ne putem da seama,  singurul scop al existenţei umane e  să aprindă o lumină în întunecimea fiinţei." - C.J.Jung   Pentru aceia care nu cunosc sau nu au auzit de aceasta tehnica bazata pe fructificarea a ceva atat de simplu si natural cum este respiratia, voi face o scurta introducere si mai jos redau din propria experienta. Respiratia Holotropică (RH) este o metoda eficienta de explorare transpersonala, de transformare si vindecare. Desi folosita inca din antichitate, a fost studiata, practicata si elaborata in ultima jumatate de veac de dr. Stanislav Grof si sotia sa, Christina Grof, fondatorii psihologiei transpersonale. Exista mai multe metode de respiratii holotropice, printre care se numara si metoda Pneuma care a fost dezvoltata de  psihoterapeutul peruan Juan Ruiz Naupari. Este o forma de psihoterapie transpersonala, printre care se mai numara  psihoterapia integrala (K.Wilber), psihosinteza (R. Asagiolli), training autogen (J.Schultz)...

Interpretari...

Testul arborelui  - interpretare pentru B.I.M ., 18 ani, 6 luni Se spune ca imaginea arborelui desenat este suportul proiectiei noastre, avand rolul pe care il are si oglinda, anume acela de a reflecta propria imagine a propriei persoane. Prin urmare, prin desenarea arborelui ne desenam pe noi asa cum suntem, cei adevarati si nu acea imagine "slefuita" pe care dorim s-o aratam celorlalti si pe care o vad ceilalti, iar aceasta o stim toti din propria experienta, ca numai "noi cu noi" reusim  sa fim sinceri si "dezgoliti" de masti.  "Imaginati-va ca mai sus exista o persoana vie. Ce sentimente va incearca uitandu-va la imagine?" Generalitati: Imaginea de ansamblu, se poate interpreta  in cateva cuvinte: grandoare, goliciune, singuratate, tendinte depresive, "deplasare" din anotimpul real, adica lipsa de constientizare a realitatii, inchidere, frica de exteriorizare. Starea psihica generala inaintea desenului era ...

Dependenta emotionala

Iubirea adictiva inseamna dependenta de cineva exterior sinelui in incercarea de a raspunde unor nevoi nesatisfacute, de a evita temeri sau suferinta emotionala, de a rezolva probleme (din copilarie, cel mai frecvent) si de a mentine echilibrul. Paradoxal, ea se naste din incercarea de a tine viata sub control, tentativa soldata chiar cu pierderea controlului prin atribuirea unei puteri personale altcuiva. In spatele oricarei relatii obsesive se strecoara convingerea ca o astfel de adictie serveste unui scop inalt. Pentru mintea inconstienta, iubirea adictiva este ceva firesc, de vreme ce este resimtita ca o conditie necesara a supravietuirii (“nu pot sa traiesc fara tine“).  Relatia dependenta e sanatoasa doar cand esti mic – atunci chiar ai nevoie de parintii tai ca sa supravietuiesti. Numai ca daca nu ti-au fost satisfacute nevoile atunci cand erai mic, vei cauta un parinte surogat in partenerul tau ca sa rezolve aceste afaceri neincheiate. Altii pot dezvolta exact comporta...

Regresie si fixatie? Unde va aflati? ©

Timpul nu-mi permite foarte mult, insa incerc sa dau acestei ultime zile din septembrie o ultima postare, iar aceasta se leaga strans de unele obiceiuri ale noastre si...nu numai. Redau, mai jos, cateva mentiuni legate de stadiile de dezvoltare pe care ni le-a lasat mostenire Freud, si vin cu aceasta postare in mod special pentru un vechi amic cu care m-am vazut de curand, si cu care m-am amuzat (!!??) pe seama fumatului si facand referire la stadiul la care am ramas fixati. Printre fumurile noastre am incercat sa facem conversatie, aducand in discutie diverse subiecte, mai vechi, mai noi, fosti colegi, foste cunostinte sau pur si simplu conversam si chiar ne dadeam cu parerea acolo unde poate ca subiectul ne depasea. Am readus la zi, in decurs de cateva ore, perioada lunga in care nu ne-am vazut si am lasat ca timpul sa se astearna rapid peste noi. Cam asa fac vechii amici care se revad dupa o perioada de niste ani, timp in care viata si-a vazut de cursul ei,...