In cautarea fericirii II ©

In  viata  noastra ne  incearca  o multitudine de  sentimente,  in  functie de  activitatea, starea, sanatatea, realizarile, esecurile si constatam ca uneori unele evenimente se tot repeta, devin plictisitoare si ne gandim  fara  sa analizam  prea mult  ca  suntem nefericiti. Cum  sa ne raportam  la starea  de bine, adica la fericire? Pentru fiecare fericirea are definitia ei, formulata  simplu sau complicat, dupa puterea fiecaruia de a se raporta la starea lui si la dorintele lui. 

Dar in ce consta fericirea? In munca, in familie, in sanatate, in joc, in distractie, in dragoste si in multe altele care ne pot aduce acea multumire pe care o catalogam drept fericire. Aceasta fericire se poate manifesta o secunda, un minut, o ora, o zi, o luna, un an, etc si nu stiu daca durata ei de viata este vesnica...Pentru fiecare are durata ei de existenta si intelesul ei. Insa pentru fiecare efort al nostru de a atinge fericirea consumam energie care se acumuleaza si nu ne mai dam seama daca suntem sau nu fericiti, pierdem din vedere o definitie simpla, anume aceea ca trebuie sa fim impacati cu deciziile noastre si cu viata noastra. Si cel mai important este sa ne cunoastem suficient de bine incat sa nu incercam sa ne luptam cu morile de vant si sa ne pierdem directia. Dintre multele piedici in calea fericirii noastre se afla si monotonia, care face casa "buna" cu frustrarile diverse si adunate in decursul anilor  si care au trecut pragul dincolo de orizontul pe care l-am creat, iar aceasta ne aduce nefericirea. 

Unele persoane cauta fericirea in emotii patrunzatoare si nocive precum alcoolul, drogurile, sexul, depravarea fizica, crezand ca astfel isi va depasi monotonia si imaginandu-si ca le aduce fericirea care pare trecatoare si continua s-o caute cu perseverenta in aceleasi activitati care le distrug psihicul si fizicul. Aceste placeri temporare care te fac aerian in propria realitate, nu fac altceva decat sa indeparteze fericirea si multumirea de sine, pentru ca odata terminate dau "nas in nas" cu realitatea care nu are cum sa placa pentru ca aduce, fara echivoc, nefericrea in toata manifestarea ei. 

Daca ne gandim doar la expresia fizica a fericirii, ea se manifesta pentru toti la fel  si aceasta se vede cu ochiul liber sau o simtim pur si simplu. Ati simtit manifestrea fericirii pe propria piele si in propriile emotii sau ati observat la alte persoane manifestarea ei? Cred ca este suficient doar sa-i privim in ochi si sa spunem daca sunt sau nu sunt fericiti. Cu siguranta ca ati observat si poate chiar ati exclamat: "i se vede fericirea in ochi!". Asa si este: fericirea se emana prin ochii nostri, pe care-i face luminosi, calzi si cu o privire care pare sa exclame: ce bine!

Succesul, daca ne raportam la el, in functie de fiecare in parte, poate aduce cu el fericirea multumirii si a implinirii, dar si el poate fi ocazional sau poate chiar efemer, asa ca sa nu ne imbatam cu apa rece si sa credem ca va sta cu noi vesnic. Trebuie sa reusim sa fim pregatiti atat pentru succes cat si pentru esec, indiferent in ce se revarsa el. Fericirea se poate defini ca un echilibru intre asteptarile si realizarile noastre, insa sa ne amintim ca uneori avem dorinte mult prea nerealiste ca sa se poata indeplini, iar fericirea poate depinde de asta, daca nu reusim sa privim cu adevarat real ce putem si ce nu putem realiza.

Pentru unii fericirea consta in placeri eliberatoare, precum aprecierea, atentia, frumusetea, bucuria, poate singuratatea, natura, etc. Altii traiesc din amintiri pe care le-a considerat candva benefice si de care nu se pot detasa, crezand ca daca le retraiesc “over and over” sunt si fericiti.

Insa fericirea adevarata consider ca o putem avea sau dobandi numai atunci cand ne-am descoprit scopul adevarat al vietii noastre si suntem implicati sau impacati cu capacitatea/capacitatile si posibilitatile noastre constructive. Pentru ca fiecare, prin constructia noastra avem o capacitate de a acumula informatii si de a le pune in practica pentru bunul mers al vietii noastre, iar aceasta presupune ca nu suntem identici. 

Daca nu acceptam aceasta, atunci cu siguranta ca nefericirea va sta permanent alaturi de noi si ne vom intreba in permanenta de ce sau ce trebuie sa facem sau ce nu facem bine. Sa visam si sa ne dorim este la indemana oricui si nu exista granite pentru asta daca nu depasim normalitatea si capacitatea limitelor puterii noastre, doar daca este vorba de cazurile cand boala isi pune amprenta, dar sa incercam sa punem in practica acele vise care tin de fantezii sau nerealiste, ne va face sa ne construim un castel de nisip care se va darama la fiecare adiere de vant, iar asta ne va aduce, fara doar si poate, nefericirea.

Multe sunt modurile in care sa ne cautam fericirea, trebuie doar sa ne cunoastem cu adevarat si sa stim ce, unde si cum s-o facem. Trebuie sa stim cine suntem pentru ca in noi exista fericirea, precum si nefericirea, in noi exista puterea de a ne descoperi fericirea asa cum o vrem fiecare.

Descopriti-va talentele, poate fi cea mai eficienta cale spre fericire, descoperiti-va placerea de a trai si marcheaza obiective reale pe care sa le duci la indeplinire si ele iti vor aduce fericirea. Planificarea si construirea propriului vis ar trebui sa ne tina ocupati in indeplinirea acestui scop care ne va aduce fericirea. Orice talente, abilitati sau orice altceva consideram ca avem ca punct forte in noi, ar trebui sa-l exploatam si ele ne vor aduce multumirea si satisfactia, adica fericirea.

Lanturile monotoniei pot fi alungate prin sinceritatea cu noi, prin stabilirea unui scop, ascultarea sufletului si a mintii, adevarul cu noi insine si gasirea sensului real al vietii ne poate aduce fata in fata cu fericirea.